Galeriile de artă apar în Cluj precum ciupercile după ploaie. Sbârciu, UAD: "Sunt insuficiente"

O galerie de artă, Glamour, a fost inaugurată acum un an pe strada Giuseppe Garibaldi, unde la prima expoziţie au expus Vera Dan, artist plastic şi curator al galeriei, şi Jutta Simowski, o creatoare de modă din Germania.

Fostul depozit de chimicale al fabricii de încălţăminte Clujana s-a transformat, de asemenea, în galerie de artă, în decembrie 2010. Proiectul No Border Act a fost iniţiat de Benjamin Moreno şi Karim Rosati, doi artişti stabiliţi în Cluj. Rosati, fost director şi curator la o galerie de artă din oraşul italian Palermo, a cumpărat spaţiul la licitaţie, în 2003, şi abia în urmă cu două luni a început să-l folosească.

În Piaţa Muzeului a fost deschisă de asemenea o galerie de artă, Piano Cazola, la începutul lunii trecute, în spaţiul închiriat de societatea Act Cultural.

Fosta unitate de producţie Perom din cartierul Mărăşti s-a transformat în spaţiul de artă contemporană Fabrica de Pensule, care include cinci galerii de artă, două studiouri de teatru, dans sau multimedia, 17 ateliere de artişti, dar şi sediul a 12 organizaţii culturale. Printre acestea se numără galeriile Cluj Est, Plan B, Laika, Zmart şi Sabot, dar şi fundaţia AltArt. Acestea ocupă toate spaţiile disponibile ale fostei fabrici de pensule Perom, adică în jur de 2.800 mp, dispuşi pe patru niveluri. Trebuie menţionată şi galeria Quaddro, una dintre cele mai mari din oraş, deschisă pe strada Napoca în 2008.

O altă galerie de artă a fost inaugurată la începutul anului 2010 în showroom-ul unui distribuitor de piatră decorativă, Eurosynergy, care comercializează marmură, granit, calcar, onix sau travertin. Totodată, în mai 2010 a fost deschisă o altă galerie de artă, pe strada Iuliu Hossu 10, de către Asociaţia Civică Independentă Artcontext. „Slash Gallery" are 100 mp. În ianuarie a fost înfiinţată Galeria Danel, cu spaţii de 240 de metri pătraţi, pe strada Tipografiei. Şi spaţiul de legătură dintre cele două terminale ale Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca a fost transformat recent în galerie de artă.

„Sunt insuficiente", spune preşedintele UAD, Ioan Sbârciu. „Clujul are faimă mondială, are mulţi artişti, care nu au unde să expună", adaugă Sbârciu. „Ar trebui deschis un spaţiu expoziţional mare, mai mare decât Expo Transilvania. În Pecs, care a fost Capitală Culturală Europeană, s-a deschis un centru într-o fostă fabrică de ceramică, pe o suprafaţă de 100 de hectare. Şi la Cluj ar fi nevoie de zeci de mii de metri de spaţii expoziţionale. Avem posibilitatea, avem faimă mondială şi mulţi artişti, sunt peste 1.000, care nu au unde să expună", susţine Sbârciu.

Galeriile de artă sunt investiţii sigure în perioada de tranziţie şi, mai mult, în criza economică, adaugă fostul rector al UAD. „Din 1990 a crescut valoarea lucrărilor cam de 100 de ori. Ca afacere, acest lucru e important", adaugă oficialul UAD.