Halucinant! De ce întârzie indemnizațiile pentru creșterea copilului. Explicația Ministerului Muncii
Proaspetele mămici sunt nevoite să aştepte cel puţin două luni de zile până primesc banii de la stat după ce au depus dosarul pentru indemnizaţia de creştere a copilului.
"Am alergat de la o instituţie la alta, timpul de aşteptare a fost foarte mare. Trebuie să mergi la unitatea angajatoare, după aceea, la medicul de familie, urmează casa de pensii, de parcă instituţiile nu pot cere una alteia aceste documente. Trebuie să aştepţi să se termine concediul medical ca să depui dosarul. Eu l-am depus deja de o lună şi tot mai am de aşteptat vreo două luni până voi primi banii. Banii o să îi primesc retroactiv, dar ideea este că până atunci, nu ai niciun venit. Nu ştiu unde este problema, unde este încetinit procesul", a declarat Ioana, o mămică în vârstă de 29 de ani.
În noiembrie anul trecut, Ioana a adus pe lume gemeni, băiat şi fetiţă. Fiind profesor de limba engleză, la doar două luni după naştere, a reluat meditaţiile pentru a-şi acoperi cheltuielile pentru creşterea acestora.
"A trebuit să muncesc, nu aveam ce face. Eu le-am sfătuit pe toate viitoarele mămici să facă economii, să strângă bani pentru lunile cât vor avea de aşteptat indemnizaţia. (...) Ca să nu mai spun că aceşti funcţionari publici nu sunt foarte bine pregătiţi. După ce că tu bâjbâi pe la toate instituţiile, mai bâjbâie şi ei când îi intrebi care sunt paşii pe care trebuie să îi faci. Şi după ce reuşeşti să finalizezi dosarul, există o altă funcţionară care ţi-l ia la verificat mai rău ca la poliţie şi începe: «asta da, asta nu, asta de ce e îndoită, aici de ce e scris aşa», de parcă tu ai fi cel mai prost om de pe pământ", a adăugat Ioana.
Până să înfrunte birocraţia pentru indemnizaţie, Ioana a avut de aşteptat şi după alocaţia copiilor, pe care a încasat-o după patru luni.
"După ce că sunt doar 200 de lei, că nici de scutece nu îţi ajung, nu mai spun de alte cheltuieli, am stat patru luni după alocaţie. Din câte am înţeles, întârzierea a fost, chipurile, tot din cauza mea, pentru că am depus actele după jumătatea lunii şi s-a raportat nu ştiu cum. Cert e că după patru luni de aşteptare, am primit banii pe prima lună şi după aia mi-au intrat retroactiv", a mai precizat mămica.
Problema este una care persistă de mult timp. Pentru mamele care îşi cresc singure copiii, lipsa banilor, chiar şi pentru o lună de zile, este un adevărat chin.
"Este o problemă de ani de zile, se cunoaşte. Situaţia s-a mai ameliorat pentru că, atunci când am fost eu mamă, dura câte opt luni până primeam banii pe indemnizaţie. Pentru mamale singure era foarte greu. Dar în continuare este inacceptabil să dureze atât de mult. Plata trebuie făcută în prima lună în care ai dreptul. Mamele ar trebui să cunoască problema astfel încât măcar să îşi poată face o planificare, ceea ce nu rezolvă fondul problemei. Sunt femei care nu au altă sursă de venit şi intrăm, din nou, în discuţia despre ce înseamnă familie. Sunt familii monoparentale unde nu mai există încă un partener care să susţină cu un venit salarial regulat", a explicat Ana Maiţă, preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame.
La solicitarea Mediafax, Ministerul Muncii a explicat că numărul mic de angajaţi care se ocupă de aceste dosare este cauza întârzierilor.
"În unele cazuri este posibil să apară întârzieri, fie pentru că personalul agenţiilor teritoriale trebuie să facă verificări suplimentare în legătură cu veniturile solicitanţilor, verificări care au loc anterior punerii în plată, fie din cauza deficitului de personal", reiese din răspunsul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.
"Deficitul de personal din instituţii este într-adevăr o problemă, dar să recunoaştem faptul că nu este problema mămicilor, ci a sistemului. Dacă tu ştii, ca manager de instituţie, ca ministru, că ai probleme de această natură, te apuci şi angajezi personal astfel încât să reuşeşti să răspunzi problemelor societăţii că doar nu o să stăm fără indemnizaţii, fără pensii, fără salarii pentru că Ministerul Muncii nu are suficienţi angajaţi", a afirmat Mara Calista, deputat şi membru în Comisia de Muncă din Camera Deputaţilor.
Parlamentarul a explicat faptul că, în majoritatea statelor din Europa, sistemul face tot ce este posibil să ofere familiilor sprijinul necesar pentru creşterea copilului încă de când acesta se naşte, model pe care România refuză să îl ia.
"În ţări precum Suedia, copiii sunt idolatrizaţi. Primul lucru care se rezolvă este indemnizaţia ca acel copil să aibă hrană, să aibă servicii sociale şi tot ce are nevoie o familie să reuşească să crească un copil si să împace viaţa personală cu cea de muncă. Acelaşi lucru se întâmplă şi în Spania, în Irlanda. Sunt foarte multe ţări care îşi apreciază tinerii părinţi şi vin în serviciul acestora. În România, suntem foarte mult în urmă şi nici nu vrem să urmăm modele de bune practici care există la nivel european", a mai spus deputatul.
Reprezentanţii Ministerului Muncii au mai subliniat că întregul parcurs al dosarului de indemnizaţie ţine foarte mult de respectarea unor zile din fiecare lună.
"Cererile pentru acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copiilor (ICC) sau a stimulentului de inserţie, precum şi documentele din care rezultă îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a acestora se depun la primărie (...). Până la data de 5 a fiecărei luni, primăriile au obligaţia de a transmite, pe bază de borderou, cererile înregistrate în luna anterioară împreună cu documentele justificative, la agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Cererile se soluţionează în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la agenţiile teritoriale, prin decizie de admitere sau, după caz, de respingere, emisă de directorul executiv", se mai arată în răspunsul ministerului.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 28 din HG nr. 52/2011, agenţiile teritoriale solicită ANPIS (Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială -n.r.), în calitate de ordonator secundar de credite, creditele bugetare corespunzătoare plăţii indemnizaţiei pentru creşterea copiilor/stimulentului de inserţie, până cel târziu la data de 15 a fiecărei luni.
"La rândul său, ANPIS solicită Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS) creditele bugetare, centralizate la nivelul întregii ţări, până cel târziu la data de 20 a fiecărei luni. Ulterior, MMJS, în calitate de ordonator principal de credite, verifică şi aprobă solicitarea ANPIS privind necesarul de credite bugetare şi o transmite - pe bază de cerere însoţită de notă justificativă şi borderouri – la Ministerul Finanţelor Publice (MFP)", a mai explicat Ministerul Muncii.
