Hotelierii de pe litoral şi-au diminuat profiturile. Topul staţiunilor

Până la finele lunii iulie 2017, Institutul Naţional de Statistică (INS) a consemnat o creştere de 5% a numărului turiştilor, comparativ cu 2016. Mamaia, Eforie Nord şi Venus au fost staţiunile cu cea mai mare cerere, iar la polul opus s-au situat Costineşti, Neptun şi Eforie Sud. Se simte o tendinţă de creştere a numărului de turişti în sudului litoralului, mai ales a celor familişti.
  
Topul celor 10 ţări de provenienţă a turiştilor străini, în iulie, a fost Germania, SUA, Israel, Franţa, Polonia, Regatul Unit, Italia, Belgia, Austria, Republica Moldova. La 1 septembrie, conform Ministerului Turismului, în staţiunile de pe litoral, inclusiv Constanta, Eforie şi Mangalia, erau 1.510 structuri de cazare clasificate, cu 49.201 de spaţii de cazare şi 107.112 locuri de cazare. 62.100 sunt locuri în hoteluri, iar restul de 45.012, în vile, campinguri, hosteluri. 

Privaţii fac concurenţă neloială hotelurilor
 
Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) aproximează ca 15% din locuinţele private din staţiunile şi oraşele de pe litoral se închiriază în timpul sezonului estival, ceea ce generează un număr foarte mare de persoane cazate, ducând la o aglomerare a staţiunilor şi la o concurenţă neloială pentru structurile clasificate. Spaţiile de cazare din hotelurile de 1-2* s-au vândut 60% prin agenţii de turism şi 40% prin alte sisteme de rezervări. Spaţiile de cazare în hotelurile de 3-5* s-au vândut 35% prin agenţii şi 65% prin alte sisteme.

Începutul sezonului a debutat cu un grad de ocupare de 60% datorită biletelor vândute prin sistemul early booking. În iulie a scăzut cu până la -20% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016. În a doua decadă a lunii august şi începutul lunii septembrie gradul de ocupare a fost la fel ca anul trecut. Odată cu reîntoarcerea vremii bune şi păstrarea tarifelor, hotelierii au reuşit să reducă din deficit.
 
Deşi numărul de turişti a crescut statistic cu 5% în comparație cu anul trecut, profitul a fost mai scăzut. Cauzele au fost creşterea fondului de salarii, creşterea costurilor pentru utilităţi, creşterea preţului alimentelor. Comparativ cu sezonul 2016, s-au văzut rezultatele relaxării fiscale, reducerea TVA la alimentaţie, lărgirea conceptului de cazare şi introducerea impozitului specific.

Vremea rea, falimentul litoralului

Având în vedere că sezonul estival s-a decalat în ceea ce priveşte vremea, au fost mulţi turişti care au preferat să vină pe litoral la sfârşitul lunii august sau început de septembrie. O parte dintre hotelurile de pe litoral s-au închis înainte de jumătatea lunii septembrie, odată cu începerea şcolilor, dar sunt încă hoteluri care vor fi deschise până la finalul lunii septembrie.

Pe lângă faptul că vremea a foarte bună la finalul lunii august şi începutul lunii septembrie şi tarifele au fost mult mai scăzute decât în plin sezon estival. Tarifele practicate în septembrie ajung până la 70% mai ieftine decât în vârf de sezon.
 
Vremea rea la debut de sezon (furtuni, ploi, temperaturi scăzute), mai ales în iulie (luna de vârf de sezon, care trebuia să asigure o mare parte din bugetul prognozat), i-a ținut pe mulţi români departe de litoral. Dacă destinația turistică ar oferi posibilităţi de distracție (centre de distracții in-door, mall-uri, spectacole dedicate copii, cabaret, cazinou, spectacole sau restaurante cu specific care oferă programe dedicate), decizia nu ar depinde în măsură atât de mare de vreme. 
 
Aceste facilități se găsesc în mică măsură doar în Mamaia - Constanța și foarte puţin în rest. Staţiunile nu şi-au păstrat sau dezvoltat atributele specifice într-un mod definitoriu pentru destinaţie (Mamaia Nord - turism de distracţie, Eforie şi staţiunile din sud - turism pentru familii şi de sănătate, Costineşti - turism de tineret, Vama Veche şi 2 Mai - ecoturism).  Nu se știe volumul turismului nedeclarat, câte mii de apartamente sunt neclasificate, ce capacitate de cazare oferă localnicii.

Voucherele de vacanţă n-au mai apărut
 
Angajaţii din sistemul public au aşteptat să îşi facă vacanţa de vară achitând serviciile cu vouchere de vacanţă oferite de stat angajaţilor săi. Din acest motiv, angajaţii statului au întârziat rezervarea sejururilor în aşteptarea mult promiselor tichete. Deşi guvernul a promis sprijinul în favoarea acestui demers, în final tichetele de vacanţa nu au ajuns la angajaţi în timp util.
 
În lipsa unui managementului judicios al destinaţiilor, s-au acordate de către primării autorizaţii marilor retaileri pentru construirea de hipermarketuri, mici magazine alimentare unde nu este necesar, ceea ce a dus la transformarea staţiunilor în oraşe şi a turiştilor în locuitori, iar operatorilor din turism le-au provocat pierderi mari în vânzările din activitatea de alimentaţie publică.

Deficienţe de infrastructură, de 20 de ani

Staţiunile se confruntă cu numeroase probleme: lipsa forţei de muncă din turism, administrarea şi atribuirea ineficientă a plajelor, lipsa unui plan urbanistic coerent, lipsa punctelor sanitare, iluminat public deficitar, spații verzi neamenajate, acces dificil în destinaţie, drumuri neasfaltate sau crăpate, trotuare distruse, lipsa parcărilor.
 
O parte dintre investitori vor reinvesti profitul, în special din nordul zonei Mamaia, Năvodari şi sudul litoralului, în structurile existente, astfel încât să ridice gradul de confort spre minimum 3*. Tarifele vor creşte cu maxim 5%. Va exista o dispută între marii tour-operatori care au o bonitate recunoscută în vederea contractării spaţiilor de cazare, în special cele de 3-5*, care oferă tipurile de cazare cu demipensiune, pensiune completă şi all inclusive.
 
Sosiri pe litoralul românesc
(unităţi clasificate)
 
Iulie 2015        52.980    6.695
Iulie 2016        166.778    8.811
Iulie 2017        369.934    10.882
 
Sursa: FPTR