Hoteluri de 30 de milioane de euro lângă Salina Turda

Cele mai mari proiecte din domeniul turismului în judeţ sunt legate de Salina Turda sau de bazinul de polo din municipiu, ambele cu finanţare încă deocamdată incertă. Se mai construiesc hoteluri de tranzit şi pensiuni. Infrastructurii dedicate turismului de tranzit şi celui de business i se adaugă câteva proiecte pe alte linii: turism de agrement, medical şi balnear.

Extinderea funcţiunilor din zona Salinei Turda cu un complex care presupune inclusiv două unităţi de cazare, cu 150 de camere în total, este unul dintre cele mai importante proiecte din judeţ pe segmentul turism, potrivit bazei de date a companie de consultanţă IBC Focus. Oficialii turdeni aşteaptă în aceste săptămâni ofertele unor potenţiali parteneri privaţi care să contribuie cu finanţare pentru concretizarea proiectului. În urmă cu două luni, o suprafaţă de 27 ha, iniţial a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti, a intrat în proprietatea municipiului. Terenul suplimentar reprezintă un pas în plus înspre concretizarea planurilor de extindere, însă atragerea unui partener privat este esenţială, spune primarul Tudor Ştefănie.

"Suntem în discuţii pentru un parteneriat şi urmează să primim, sperăm noi că în mai, două oferte. Ar fi vorba de o investiţie de 30 de milioane de euro, iar asta nu se poate face din bani publici. Salina are succes, dar nu va putea rezista doar din turism de agrement, trebuie să ne extindem cu ofertă de turism balnear", spune Ştefănie. Deocamdată, administraţia locală a anunţat că în iulie-august se finalizează renovarea unui hotel din oraş, cu 120 de locuri de cazare, un centru spa şi bază de tratament. Un proiect anunţat acum câţiva ani pentru zona salinei includea amenajarea Minei Anton, un hotel de 4*, extinderea pavilionului de acces la salină, un parc recreativ, complexul de sănătate Salina (hotel de 3* şi bază de agrement) şi chiar un teren de golf.

Un alt proiect de dimensiuni mari pe segmentul turism şi relaxare este bazinul de polo care urma să fie realizat în cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca. Acesta a fost suspendat din cauza costurilor suplimentare necesare pentru adaptarea proiectul-tip la amplasamentul pus la dispoziţie de municipalitatea clujeană. Al treilea mare proiect menţionat de IBC este privat: turnul Imperial Development Cluj (IDC), prevăzut pentru un teren din cartierul Mănăştur, de la intrarea în Cluj-Napoca. Acesta este însă unul cu funcţiuni mixte. Proiectul a fost reluat după ce anul trecut s-a schimbat proprietarul terenului unde a fost proiectat blocul cu funcţiuni mixte (apartamente, birouri, spaţii comerciale, apartamente în regim hotelier). Radu Vlas, cel care deţine acum societatea, a declarat că şantierul începe în 2012. Clădirea ar urma să aibă două niveluri de subsol, trei de demisol, parter şi 25 de etaje, investiţia fiind estimată la 10 milioane de euro. Clădirea a fost desenată pentru un teren de 2.773 mp deţinut de IDC.

"Piaţa este destul de slabă în ceea ce priveşte proiectele mari de turism/relaxare, dar mai sunt şi unele de dimensiuni medii în derulare, hoteluri sau pensiuni în Cluj-Napoca şi în judeţ", a menţionat Adriana Bodron Spătaru, managing partner la IBC. Printre acestea se numără o vilă turistică de trei etaje, trei pensiuni, hotelul de tranzit al dezvoltatorului Bughero Exim, demarat în zona Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca şi hotelul Hampton, din centrul oraşului. Societatea Royal Grand Plaza a demarat procesul de avizare pentru un complex turistic care să includă case de vacanţă, pensiuni, restaurante, terasă, săli de conferinţă, în zona Făget.

Bughero a început construcţia pentru un hotel de 75 de camere pe str. T. Vuia nr. 214, dar nu a anunţat termene exacte privind închiderea lucrărilor. Dezvoltatorii de la Rembrook, care au preluat anul trecut clădirea de birouri Akros ridicată "la roşu" pe Bd. 21 Decembrie, au anunţat pentru această primăvară inaugurarea primului hotel Hilton de Cluj. Unitatea Hampton, de 109 camere, va funcţiona sub brandul economic al grupului şi va fi clasificată la 3*. Investitorul care s-a asociat cu moştenitoarea Băilor Someşeni, Ioana Gidro Stanca, a anunţat că intenţionează să demareze lucrările pentru un aquaparc pe terenul de 7,2 ha deţinut de la limita de proprietate cu cele 5,1 ha care constituie ansamblul Băilor Someşeni.