Investitorii de la Tarniţa au pretenţii mai mari

Companiile interesate de proiectul hidrocentralei de 1.000 MW din judeţul Cluj vor să aibă controlul asupra noului obiectiv energetic al României.

Consorţii din Germania şi China s-au arătat dispuse să investească în viitoarea hidrocentrală cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, proiect de 1,6 miliarde de euro. Investitorul care va câştiga licitaţia poate fi chiar acţionar majoritar, şi nu să deţină maximum 49%, varianta vehiculată până acum de conducerea Hidroelectrica.

"În prezent se desfăşoară procesul de selecţie a eventualilor investitori, care se va finaliza în două luni, respectiv în perioada aprilie-mai. Nu este obligatoriu ca statul român să fie majoritar; în fond şi Hidroelectrica, o companie de stat, are un acţionariat privat de 20%. Câştigătorul licitaţiei va trebui să furnizeze energia electrică obţinută aici pe piaţa din România. Nu cred că se pun problema ca investitorul să propună la un moment dat închiderea hidrocentralei; aceasta este o investiţie mare, pe care trebuie să şi-o recupereze. În toată Europa e bătaie pe centralele de pompaj. Există o concurenţă foarte mare pe piaţa energetică", susţine şeful proiectului Tarniţa-Lăpuşteşti, Dorin Chiorean.

"De procesul de derulare a licitaţiei se ocupă Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), abia apoi vom putea face exproprierile şi celelalte demersuri. La sfârşitul anului s-a aprobat proiectul de mediu. După câte ştim noi, s-ar arătat interesaţi investitori din Germania, din China. Aşteptăm şi noi să vedem cu cine vom discuta", a mărturisit viceprimarul comunei Râşca, Traian Matiş. "Sper să se întâmple cât mai repede, însă mie mi se pare că acest proiect trenează în ultima perioadă. Tocmai de aceea am făcut o interpelare la noul ministru al Economiei, Lucian Bode, pentru a vedea care este situaţia investiţiei energetice de la Lăpuşteşti", menţionează deputatul Mircia Giurgiu.

Raportul de impact asupra mediului, întocmit de societatea Laig Serv, specifică faptul că suprafaţa necesară investiţiei este de 161 ha, din care 110 ha prin expropriere definitivă şi 51 ha prin expropriere temporară. Din terenurile ce vor fi expropiate definitiv, 44,5 ha aparţin primăriilor, 36 ha - composesoratului, 14,7 ha - particularilor şi 14,5 ha - ocolului silvic, iar din cele necesare temporar, majoritatea sunt deţinute de primării (20,1 ha) şi composesorate (15,5 ha). Principalele materiale de construcţii (andezit, nisipuri de râu) se vor aduce de la balastierele Bătrâna (20 km), Dealu Mare (6 km), Auşeu Crişul Repede (120 km). "Potrivit calendarului agreat, depunerea ofertelor angajante va avea loc în perioada martie-aprilie 2012, selectarea de investitori pentru etapa de negociere a acordului investitorilor fiind preconizată pentru intervalul august-septembrie 2012. Semnarea contractului de execuţie lucrări este preconizată pentru semestrul II/ 2012. Punerea în funcţiune, conform indicatorilor aprobaţi, la capacitate finală este estimată pentru semestrul II/2019", este ultima variantă de pe portalul proiectului.

Cei mai mulţi bani pentru hidrocentrală vor veni dintr-un credit bancar accesat de societatea de proiect, conform consultantului Deloitte. Valoarea investiţiei este de 1,6 miliarde de euro, inclusiv taxa pe valoarea adăugată şi conexiunea la sistemul naţional. Iniţial, conducerea Hidroelectrica a propus un acţionariat de stat de 51% şi unul privat de 49%. Lacul artificial de acumulare, de 10 milioane mc, va fi amenajat pe dealul din satul Lăpuşteşti. La cădere, apa va produce energie, iar la pompare, în sens invers, va consuma surplusul de energie produsă de turbinele eoliene ce urmează să fie amenajate în România, pentru echilibrarea sistemul naţional. Hidroelectrica a angajat, prin licitaţie restrânsă, un consultant general (asocierea Deloitte Consultanţă, HydroChina, BCR) pentru servicii de consultanţă în vederea selectării de investitori. Hidrocentrala va avea o capacitate instalată de 1.000 MW, adică patru hidroagregate turbină-pompă de câte 250 MW.

Puterea instalată a centralelor electrice
(2015/2020)

Hidroelectrica 6.563 MW 6.636 MW
Hidroelectrica (pompaj) 500 MW 1.000 MW
Termoelectrica (condensaţie) 4.500 MW 5.100 MW
Termoelectrica (cogenerare) 4.330 MW 3.450 MW
Nuclearoelectrica 2.118 MW 2.824 MW
Electrica eoliană 3.000 MW 2.824 MW

Sursa: Hidroelectrica

(D.E.)