Medicamente „botezate” de inteligența artificială. Dragoș Damian, Terapia Cluj: „Încep să fie denumite cu ajutorul AI-ului”

Dragoș Damian, CEO-ul fabricii Terapia Cluj spune că medicamentele încep să fie denumite de cu ajutorul inteligenței artificiale.

Numele medicamentelor au început să fie alese de către inteligenţa artificială, a spus Dragoş Damian, CEO, Terapia Cluj, în cadrul unei conferințe despre trendurile și viitorul resurselor umane (hr).

„Medicamentele încep să fie denumite cu ajutorul AI-ului, deci foarte multe dintre numele de medicamente, cele mai recente, sunt alese de inteligenţă artificială. În general, industria noastră, la fel ca poate alte industrii de top, este foarte digitalizată şi tehnologizată. Noi spunem că avem aplicaţii informatice din fabrică în farmacie pentru a urmări medicamentul. Medicamentul este o marfă, dar este un produs extrem de sensibil, care are foarte multe sisteme de control şi este foarte bine că este aşa”, a spus Dragoş Damian în cadrul conferinței ZF.

Dragoș Damian: Industria farma nu a reprezentatn interes în România

CEO-ul Terapia Cluj a adăugat că industria farma este una care în România nu a reprezentat un interes.

„Alte ţări, cum ar fi de exemplu Ungaria, vorbesc de ţări din estul Europei, nu mă refer la vestul Europei, unde industria le tradiţii gigantice de 100 de ani, ţări gen Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia, sunt ţări cu o tradiţie extrem de puternică în industria farmaceutică şi sunt ţări care investesc inclusiv în resursa umană, poate mai ales în resursa umană, având în vedere deficitul. Digitalizarea, tehnologizarea, utilizare a green deal-urilor pentru sustenabilitate sunt în industria farmaceutică vârf de interes pe care noi îl avem în acest moment”, a mai spus Dragoș Damian.

Totodată, directorul executiv al Terapia avertizează cu privire la implementarea inteligenței artificale, care făcută greșit ar putea însemna ca mulți oameni să rămână fără loc de muncă.

„Dacă vorbim de piaţa viitorului şi de meseriile viitorului, se vorbeşte mult de inteligenţă artificială, de roboţi, de tehnologie, de digitalizare. Trebuie să avem grijă, pentru că dacă le implementăm vom crea foarte multe rezultante, vom da oameni afară, care vor rămâne fără un alt job. Adică până ce toate aceste cuceriri ale industriei 5.0 îşi fac locul, trebuie să ne asigurăm că oamenii care îşi vor pierde job-urile vor fi reconvertiţi. Şi, de asemenea, trebuie să ne asigurăm că cei care de pe băncile şcolii deja sunt pregătiţi pentru noile profesii.

Sunt trei domenii în care trebuie să avem grijă - industria de prelucrare, construcţiile şi industria mâncării - agricultura, fermele la modul general, pentru că aici continuă să lucreze oameni şi aici avem deficite de resurse umane şi deficit de calificare a resurselor umane la noile condiţii enorm de mari. Deci sunt trei zone despre care sau pentru care autorităţile şi noi toţi trebuie să avem grijă în continuare”, a mai spsu Dragoș Damian.

Dragoș Damian: „Numai cine nu vre să muncească nu își găsește job”

Dragoș Damian a mai afirmat că în marile centre industriale există un deficit foarte serios de personal care continuă. Chiar dacă anumite sectoare pot face o reducere a posturilor, nu putem lua oamenii calificaţi în acele sectoare să-i punem pe echipamentele industriale.

„Deficitul de personal în România, la un procent de 4% rata şomajului, există şi continui să spun că numai cine nu vrea să muncească nu-şi găseşte un job, indiferent de vârstă. Însă, într-adevăr, calificările şi noua piaţă a muncii cer alte tipuri de calificări decât cele cu care suntem obişnuiţi. Deci nu mai vedeţi un operator în fabrică că are acele gesturi repetitive. Vorbim de echipamente industriale cu afişaj numeric extrem de sofisticate. Multe dintre liniile de fabricaţie în anumite industrii, inclusiv industria farmaceutică, nu au voie să fie atinse de operatori, astfel încât un operator industrial cu un analist de laborator este mult, mult mai calificat în această industrie şi are nevoie de un set de competenţe diferit de cel pe care îl avea în urmă cu 10 ani de zile, astfel încât noi trebuie să dezvoltăm aceste competenţe odată cu schimbarea tehnologiei în fabrici. Există un deficit de serios în cele trei industrii, industria de prelucrare, industria construcţiilor şi industria a mâncării, care poate sau nu poate fi acoperit de muncitori”, a mai explicat CEO-ul Terapia Cluj,

Ce a făcut Terapia Cluj în ultimii ani

„Anul trecut, cred că am reputat încă 40 de oameni, în mare marea majoritate a funcţiilor. Avem parteneriate cu toate facultăţile. Avem parteneriate cu două licee din Cluj-Napoca pentru care pregătim în învăţământ dual. Suntem una dintre companiile care, în ultimii ani, nu a furat angajaţi de la competitori. Întotdeauna ne-am pregătit propriii angajaţi şi asta este un lucru foarte important. Este foarte important ca toţi angajatorii să dezvolte deja, chiar dacă sunt încă în stadii incipiente, să investească şi să aibă parteneriat în învăţământ dual cu colegiile tehnice din oraşe. Deci e un efort al angajatorilor, alături de mediul academic şi de mediul şcolar, de a dezvolta noi competenţe la angajaţii care vin la şcoală.

Dacă până acum 10 ani credeam că liderul e cel care duce compania pe locul 1, acum liderul e cel care e în stare să pună echilibru între generaţii”, a mai precizat Dragoș Damian, CEO-ul Terapia Cluj.