Mesaj pentru Cluj: Europa strânge robinetul cu bani

„Actualul exerciţiu financiar ne spune că solicitările de finanţare pentru granturi sunt mult mai mari decât disponibilul existent, iar tendinţa va continua. Va fi o schimbare de paradigmă pentru viitorul exerciţiu, 2021-2027: se merge pe proiecte finanţate cu instrumente financiare complexe pentru că nu poate fi totul acoperit de finanţări de tip grant sau fonduri structurale. De aceea se apelează la bănci sau la instituţii financiare nebancare. 
 
Să sperăm că vom avea în România cât mai multe proiecte sustenabile, mai ales bancabile. Acestea trebuie însă să fie mature, să se susţină tehnic şi economic şi să permită recuperarea investiţiei prin rambursarea ratelor. Din experienţa fondurilor structurale este nevoie de asistenţă tehnică pentru un proiect bun, bancabil”, a explicat Dragoş Drumen, consultant în cadrul reprezentanţei CE în România. 

Juncker speră în multiplicarea banilor
 
Oficialii europeni admit, totuşi, că Planul Juncker a demarat greoi pe plaiurile mioritice: cu toate că a fost anunţat în 2014, de-abia din 2016 s-a semnat primul acord, cu Agricover, apoi cel cu Raiffeisen Bank. Ei speră ca fondurile puse la bătaie prin acest program, de 21 de miliarde de euro la nivel european, dintre care 5 miliarde pentru întreprinderile mici şi mijlocii, să genereze, printr-un efect de multiplicare de 1 la 15, finanţări de 315 miliarde de euro până în 2020. 
 
„România încă nu are o bancă naţională care să gestioneze acest program. Se vorbea despre transformarea Eximbank, sperăm să se şi materializeze. Şi băncile comerciale au fost reticente la început să devină partenere ale BEI, acum sunt mai disponibile”, argumentează Nora Matei, director general în cadrul CE. Unul dintre proiectele sprijinite de BEI este înfiinţarea de spitale regionale de urgenţă la Cluj, Craiova, Iaşi, prin consiliere pentru obţinerea de fonduri europene. 

Banii europeni, vitali pentru Cluj
 
„Clujul arată mult mai bine decât acum 20 de ani, când am fost eu prima dată, acest lucru se datorează fondurilor europene. De ce avem nevoie de un Plan Juncker? Pentru că specialiştii au constatat că în Europa nu investim destul în aeroporturi, în sănătate, în educaţie, în energie verde, în creaţie, în internetul la ţară, dar şi în companiile cu proiecte viabile.

Chiar şi în criză fondurile europene au fost consistente, ba chiar la nişte dobânzi foarte mici, exista lichiditate, dar ideea nu este să scapi de bani, să îi arzi, ci să îi foloseşti în mod inteligent. Din păcate, am înţeles că România are un buget foarte restrâns în acest an.

Strategia noastră este să mergem cu proiectul propus şi la alţi investitori parteneri, BEI finanţează de fapt cu 30-35%, dar putem să ne asumăm noi un risc mai mare în locul beneficiarului. Dacă o bancă îl poate finanţa direct pe 5-7 ani, noi putem să facilităm credite şi pe 25-30 de ani, chiar pe 60 de an, dacă un proiect merită, chiar dacă ele vor fi rambursate în 2-3 generaţii”, transmite Antonie Kerwien, expert în comunicare al BEI.  

Rekkers spulberă mitul antreprenorului clujean
 
Fostul director al Băncii Transilvania (BT), Robert Rekkers, este acum la cârma primei instituţii de credit din România care a semnat un acord cu BEI. „Toată lumea vorbeşte la Cluj despre IT, despre antreprenoriat, mai puţin despre agricultură, cu toate că în acest domeniu suntem într-o poziţie de top în Europa. Să fie clar: o firmă nou-înfiinţată este riscantă pentru o instituţie de credit, 70-80% din antreprenori dau faliment. De aceea nu e bine să finanţezi un antreprenor. 
 
În România există 3,8 milioane de fermieri, noi îi credităm doar pe cei care fac parte din cei 40.000 de profesionişti, care au de la 40-50 ha în sus şi care funcţionează ca business. Din Transilvania cererea de finanţare este încă la cote reduse, mai mult în Bihor, Alba, zona Turda, dar la nivel naţional solicitările sunt de 16 miliarde de lei. Mecanismul e următorul: noi primim bani ieftini de la BEI ca să punem acorda, la rândul nostru, credite bune agricultorilor. 
 
Noi avem 15 milioane de euro de la BEI pentru finanţare, dar cererea este foarte mare. Vom acorda finanţări de peste 100 de milioane de euro. Proiectele pe care le selectăm sunt în domeniul producţiei agricole, mai puţin pentru procesare pentru că aici reglementările nu sunt foarte clare şi cei care derulează aceste afaceri au o concurenţă puternică din partea multinaţionalelor. De aceea au şi intrat mulţi în faliment. Sunt de multă vreme în România, am trecut prin criză, la cârma BT, ştiu ce vorbesc”, explică directorul general al Agricover.  
 
Agenţia de Dezvoltare Regională de Nord-Vest a organizat la Cluj o prezentare a Planului Juncker, în cadrul evenimentului „#investEU in Northern Transylvania”. Au participat experţi în finanţarea europeană, autorităţi publice, universitari. Evenimentul a fost însoţit de prezentări ale principalilor finanţatori din România care au semnat parteneriate cu instituţiile europene.

Ce este Planul Juncker

Planul de investiții pentru Europa urmărește mobilizarea a cel puțin 315 miliarde de euro în investiții private și publice până în 2020. Obiectivele sunt stimularea investițiilor, creșterea competitivității şi sprijinirea creșterii economice pe termen lung în UE. Acesta a fost propus de CE în 2014, în urma solicitării Consiliului European privind abordarea nivelurilor scăzute ale investițiilor din UE în scopul de a stimula creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Planul cuprinde trei elemente: un fond european pentru investiții strategice, asigurarea faptului că finanțarea investițiilor ajunge la economia reală şi îmbunătățirea mediului de investiții.