Ministrul Energiei despre proiectul Tarniţa: "Căutăm investitori"

Proiectul gigant de peste 1 miliard de euro se află în discuţii de câţiva ani, încă în căutare de finanţatori. Guvernul consideră această investiţie ca una necesară, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie. El a adăugat că lipsesc însă banii necesari.

Niţă s-a aflat ieri la Cluj, ocazie cu care a ţinut să declare că guvernul susţine investiţiile, investitorii şi proiectele legate de un sector strategic pentru România, cel al energiei. Emil Boc, fost premier la Bucureşti şi actual primar la Cluj, nu a ratat ocazia să lanseze un alt subiect: proiectul hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşeşti, una dintre investiţiile din energie pe care le aşteptă şi sistemul energetic naţional. „Este o investiţie foarte importantă, o investiţie de care avem nevoie. Am prezentat în China prima dată acest proiect acum patru ani. Căutăm investitori, fiindcă statul român nu îşi poate permite acest proiect, trebuie să găsim o formulă de parteneriat public-privat sau o companie care să susţină această investiţie. Căutăm această firmă. Această hidrocentrală este necesară pentru echilibrarea sistemului energetic", a declarat ministrul delegat pentru Energie.

Proiectul de construire a unei hidrocentrale la Tarniţa-Lăpuşteşti datează din anii '80, iar studiul de fezabilitate a fost finalizat în 2007. Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism de pe lângă Consiliul Judeţean Cluj a avizat în decembrie Planul Urbanistic Zonal aferent viitoarei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj. Proiectul hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti a fost întocmit de societatea Interproiect, iar costurile de construire se ridică la peste 1,5 miliarde de euro. Hidrocentrala de la Cluj va avea o capacitate de 1.000 MW şi este importantă pentru sistemul energetic naţional, fiind indispensabilă pentru funcţionarea la parametrii a centralei nucleare de la Cernavodă. Timpul estimat pentru finalizarea construcţiei este de 5-8 ani.

Ministerul Economiei a negociat cu un investitor chinez din domeniul energetic, în condiţiile în care companiile de stat Hidroelectrica şi Transelectrica nu au bani nici de centrală, nici de racordarea ei la sistemul naţional. China Guangdong Corporation este grupul aflat în negocieri cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, spuneau în toamna anului trecut reprezentanţii guvernului. Cu toate că investiţia a fost estimată iniţial la 1,4-1,6 miliarde de euro, costurile totale pot ajunge până la 2,5 miliarde.

Investiţia comunicată iniţial era de 1,6 miliarde de euro, inclusiv taxa pe valoarea adăugată şi conexiunea la sistemul naţional. Lacul artificial de acumulare, de 10 milioane mc, este prevăzut pe dealul din satul Lăpuşteşti. La cădere, apa produce energie, iar la pompare, în sens invers, consumă surplusul de energie produsă de turbinele eoliene ce vor fi amenajate în România, pentru echilibrarea sistemul naţional. Hidrocentrala proiectată are o capacitate instalată de 1.000 MW: patru hidroagregate turbină-pompă de câte 250 MW.

Multe proiecte verzi în România, deficit la reţele

România a ajuns în ultimii ani la o inflaţie de proiecte pe segmentul energiei regenerabile, cu 2.000MW care intră în sistemul energetic naţional şi alte proiecte de 21.000 MW. "Pentru a susţine o asemenea infuzie de energie trebuie să realizăm şi capacităţi de transport", a spus Niţă. De asemenea, pentru ca România să devină un exportator viabil de energie are nevoie de reţele de interconectare, capitol la care ţara noastră nu stă foarte bine.