Ministrul Energiei, noi detalii despre proiectul de la Tarnița-Lăpuștești: „Nu renunţ la acest proiect și nici România nu trebuie să o facă”

Denumit "proiectul de suflet" al ministrului energiei Sebastian Burduja, Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița - Lăpuștești, proiect estimat la peste 1 miliard de euro, stă pe loc de ani de zile, iar autoritățile se chinuie să-l transforme în realitate.

Proiectul hidrocentralei Tarniţa - Lăpusteşti ar trebui declarat de importanţă naţională, dar acest lucru se poate face abia după ce va fi efectuat un studiu de fezabilitate, pentru că acum există doar o idee sau studii mai vechi, crede ministrul Eenergiei.

„La Tarniţa ştiţi că am semnat memorandumul cu Itochu şi vrem să continuăm acest parteneriat. La Tarniţa problema nu este, cum a declarat SAPE (Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie n.r), că nu este declarat de importanţă naţională şi de aceea nu se poate face un studiu de fezabilitate. Din contră, logica e să faci un studiu de fezabilitate, să-l aduci la zi, după care să-l poţi, eventual, declara de importanţa naţională. Eu cred că ar trebui să fie declarat, dar, până n-ai studiul de fezabilitate, nu ai nimic, ai doar o idee sau studii vechi de 10, 12, 15 ani. E un regret pe care-l am, că n-am reuşit reuşit să atribuim acest studiu de fezabilitate, chiar dacă a fost bugetat la peste trei milioane de euro. Nu renunţ la acest proiect şi nu cred că România ar trebui să renunţe, indiferent ce se întâmplă cu Ministerul Energiei”, a spus Sebastian  Burduja marți, într-o conferință de presă, potrivit Agerpres.

La începutul lunii noiembrie, Ministerul Energiei şi compania japoneză Itochu Corporation au semnat un Memorandum de Înţelegere pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, ministrul Sebastian Burduja declarând atunci că Itochu va participa la revizuirea documentaţiei tehnice şi în etapele următoare: studiu de fezabilitate, proiectul tehnic şi execuţia proiectului, etape care vor parcurge toate rigorile legale din perspectiva competitivităţii.

Proiectul hidrocentralei de la Tarnița a fost prins și în Strategia energetică a României. Oportunitatea şi necesitatea realizării proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare şi pompaj (CHEAP) Tarniţa – Lăpuşteşti se bazează pe următoarele avantaje şi funcţiuni asigurate pentru sistemul energetic naţional de o centrală de pompaj:
- creşterea gradului de siguranţă al Sistemului Energetic Naţional (SEN);
- transferul energiei electrice de la golul de sarcină la vârf; arbitrajul pieţei de energie electrică;
- rezerva de avarie de scurtă durată;
- reglajul frecvenţă-putere şi rezerva turnantă;
- furnizarea de rezervă reactivă şi reglarea tensiunii în SEN;
- schimbul prin interconexiune în cadrul UCTE;
- repunere în funcţiune SEN – black start capability, capacitatea de a restabili interconexiunile de reţea în cazul în care se produce o pană de curent;
- implementarea şi gestionarea SEN a surselor regenerabile intermitente de energie electrică asigurând condiţii optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 4000 MW în centralele electrice eoliene.