Motorina ar putea depăși 10 lei/litru chiar și fără război. De ce strategia de „așteptare” a statului e o greșeală economică, potrivit specialiștilor

Chiar și în scenariul optimist în care conflictul geopolitic care a destabilizat piețele energetice s-ar încheia imediat, prețul motorinei în România ar rămâne ridicat pe tot parcursul anului 2026.

Analiza transmisă de Asociația Energia Inteligentă arată că strategia actuală a statului, bazată pe așteptarea autoreglării pieței, poate genera efecte economice mai costisitoare decât beneficiile fiscale pe termen scurt.

Potrivit datelor, în prezent petrolul se tranzacționează la aproximativ 110–112 dolari/baril, iar motorina la circa 1.150–1.180 dolari/tonă. Chiar dacă prețurile ar reveni la estimările de dinaintea conflictului (aproximativ 87 USD/baril și 850 USD/tonă până la finalul lui 2026), impactul la pompă ar rămâne semnificativ.

„Chiar dacă s-ar opri războiul și prețul țițeiului ar scădea creșterea de preț la pompă nu s-ar opri. Prețul motorinei ar crește continuu înca minim 3 săptămâni, depășind prețul psihologic de 10 lei pe litru”, a explicat președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

Ulterior, ar putea urma o scădere lentă, însă fără a coborî sub aproximativ 9 lei/litru până la finalul anului. Practic, chiar și în condiții favorabile, prețurile ar rămâne mult peste nivelurile din 2025.

De ce nu se ieftinește motorina suficient

Explicația ține de structura prețului. Conform analizei, doar 32–38% din prețul final reprezintă costul petrolului și al rafinării. În schimb, acciza și TVA-ul au o pondere majoră.

„În România, prețul unui litru de motorină este format aproximativ din patru componente majore. Doar 32–38% reprezintă costul efectiv al petrolului și al rafinării, în timp ce aproximativ 30% este acciza, iar TVA-ul reprezintă încă 19% din prețul final. Restul este constituit din costuri de distribuție, logistică și marjele comerciale. În practică, aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din prețul motorinei este determinat direct de fiscalitatea la vedere”, mai arată sursa citată.  

Astfel, chiar dacă prețul internațional scade, impactul asupra prețului final este limitat.

Moment critic: agricultura și consumul sezonier

Luna aprilie aduce o creștere puternică a cererii, în special în agricultură, unde consumul poate urca cu 20–40%. În paralel, transporturile și construcțiile intră în perioade de activitate intensă.

Problema este că agricultura nu poate amâna consumul. 

„Un fermier nu poate amâna lucrările agricole până când motorina devine mai ieftină. Dacă lucrările nu sunt efectuate la timp, sezonul agricol este compromis”. 

În România, agricultura consumă anual între 1,5 și 2 miliarde de litri de motorină. La un preț mediu de 9,5 lei/litru, costurile pot depăși 15–18 miliarde de lei anual.

Efectul în lanț asupra economiei

Creșterea prețului motorinei nu afectează doar fermierii. Este un combustibil esențial pentru transporturi, logistică și industrie, unde reprezintă între 30% și 40% din costuri în transport și până la 25% în agricultură.

Consecințele sunt în lanț:

• creșterea costurilor logistice
• scumpirea alimentelor
• majorarea costurilor în construcții
• presiuni suplimentare asupra inflației

Estimările indică posibile creșteri de 5–10% ale prețurilor finale pentru unele bunuri și servicii.

Câștig aparent pentru stat

Pe termen scurt, statul beneficiază de pe urma scumpirilor prin încasări mai mari din TVA.

„La un preț de 8 lei/litru, TVA-ul încasat de stat este de aproximativ 1,38 lei/litru. Dacă prețul mediu in anul 2026 este de cca 9,5 lei/litru, TVA-ul crește la aproximativ 1,64 lei/litru”. 

La nivelul consumului național, acest lucru poate aduce aproximativ 500 de milioane de euro în plus la buget.

Dar pierderi mai mari în economie

Specialiștii avertizează însă că acest câștig este iluzoriu: „Beneficiul fiscal pe termen scurt este depășit de pierderile economice pe termen mediu”. 

Dacă producția agricolă scade, pierderile pot ajunge la 1–1,5 miliarde de euro, la care se adaugă efectele inflației și scăderea puterii de cumpărare.

Concluzie: de ce „așteptarea” este riscantă

Analiza subliniază că motorina nu este un produs obișnuit, ci un element strategic pentru economie. În alte state europene, autoritățile au intervenit în situații similare prin reducerea temporară a accizelor, compensații sau limitarea marjelor.

„Strategia de a aștepta ca piața să se autoregleze poate funcționa pentru produse obișnuite. Pentru un combustibil care influențează direct agricultura, transportul și inflația, această abordare este însă riscantă.

Dacă această situație persistă, consecințele vor fi vizibile nu doar la pompă, ci și în câmp, în lanțurile logistice și, în cele din urmă, în prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru alimente și servicii. Iar atunci când costurile reale ale acestei inacțiuni vor deveni evidente, câștigul fiscal aparent de câteva sute de milioane de euro va părea, retrospectiv, o economie falsă”, a mai explicat Dumitru Chisăliță.