Mugur Isărescu, la Cluj : „Adoptarea EURO ar trebui făcută printr-o lege votată de Parlament"

„Adoptarea euro este un obiectiv de interes naţional, iar un consens politic pe această temă este o şansă ce nu ar trebui irosită", crede guvernatorul BNR. Asta în condiţiile în care în 2016 avem alegeri parlamentare, iar opţiunile partidelor s-ar putea schimba.

Abordările tărilor din Europa de Est faţă de adoptarea monedei euro au suferit schimbări majore în ultimii ani pe fondul crizei economice. În cadrul conferinţei, Mugur Isărescu a subliniat că abia criza declanşată în anii 2008-2009 a arătat că îndeplinirea criteriilor stabilite de Tratatul de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro nu garantează succesul economic. Guvernatorul a dat exemplul Greciei, care, deşi în zona euro, a fost puternic lovită de criză. Nici Spania sau Portugalia nu au crescut economic după aderarea la moneda unică.

Guvenatorul BNR a mai spus că România este singura ţară din grupul celor cinci din Europa de Est, membre UE, care doresc să adere la euro, supuse analizei sale (din care mai fac parte Ungaria, Cehia, Bulgaria şi Polonia), care are un consens politic verbal între guvern şi preşedinţie, cu privire la data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă de adoptare a monedei euro.

Toate celelalte state nu şi-au stabilit în prezent un termen anume de renunţare la moneda proprie. Asta deşi, spune guvernatorul BNR, iniţial, toate celelalte state aveau ca ţinte de adoptare a euro anii 2008, 2009 sau 2010.

„Ne-am găsit noi, românii, de data asta să fim ambiţioşi. Dar o dată ţintă este binevenită. Şi în 2000 ni se spunea că 2007 este o dată ţintă foarte ambiţioasă pentru aderarea la Uniunea Europeană. E clar că este un drum lung şi dificil pentru adoptarea euro, sunt necesare eforturi pentru recuperarea decalajelor. Faţă de 2019, avem un interval rezonabil de 5 ani pentru ca economia României să facă faţă exigenţelor economice din zona euro", a afirmat Mugur Isărescu.

Guvernatorul crede că pentru a beneficia de avantajele adoptării euro, ţara noastră ar trebui să îndeplinească câteva condiţii. Acestea se referă la îndeplinirea durabilă a criteriilor de convergenţă, la necesitatea ca deficitul bugetar de sub 3 la sută să fie suportabil de economie şi populaţie şi la atingerea unui nivel relativ ridicat al venitului pe cap de locuitor, înainte de intrarea în zona euro.

În opinia lui Mugur Isărescu, un criteriu important pentru aderarea la zona euro îl reprezintă popularitatea de care se bucură moneda unică în tările care o adoptă. Un lucru cert este faptul că popularitatea monedei unice a scăzut în perioada 2007-2013, în toate cele cinci tări analizate. „În Cehia, popularitatea a ajuns la un moment dat la 20 la sută. E greu să introduci moneda unică într-o ţară în care este susţinută de 20 la sută din populaţie. În România, tot timpul popularitatea euro a fost mare, în anul aderării, în 2007, a fost de 66 la sută, dar nicodată nu a scăzut sub 50 la sută", a arătat guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu a reamintit că adoptarea euro este o obligaţie juridică a celor cinci state, inclusiv a României, asumată prin tratatul de aderare la UE. Interesant este faptul că două tări membre ale UE, Marea Britanie şi Danemarca, nu şi-au asumat, prin tratatul de aderare, obligaţia de a adopta euro.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a fost prezent, luni, la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a Universităţii Babeş-Bolyai, unde a vorbit în cadrul primei ediţii a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014), despre adoptarea monedei euro de către ţara noastră şi despre uniunea bancară în cadrul UE. Participanţii la acest eveniment ştiinţific sunt economişti români, afiliaţi unor universităţi sau institute de cercetare din străinătate, dar şi din ţară.