Noii antreprenori ai Clujului. Cum s-au dezvoltat micile afaceri

Care este noul val al întreprinzătorilor din Cluj și cum văd aceștia dezvoltarea afacerilor pe care le-au demarat? Răspunsurile au fost date în cadrul unei întâlniri cu finanțatorii de la Banca Transilvania care a avut loc la complexul Platinia.

Tiberiu Moisă, director general adjunct BT: “Asistăm la o perioadă de efervescență a afacerilor mici la Cluj, dar și este important și contextul în care te naști și îți desfășori activitatea, iar aici este unul propice. Să nu uităm că în România avem și zone cu dezvoltare foarte slabă, însă și zone  locomotivă în business, așa cum este Clujul. Noi am dori nu numai să finanțăm firmele, ci să schimbăm și ceea ce se întâmplă în societate. Viitoarele mari companii se află printre aceste întreprinderi mici și mijlocii. În Cluj nu este un portret robot al antreprenorilor, avem modele foarte variate, de la afaceri microscopice până la cele foarte mari. Avem și multe cereri de credite respinse, dar până la urmă este responsabilitatea noastră de a plasa economiile populației”, spune T

Felicia Tulai, Luna Solai: “Am demarat acest business în 2011, la început ca activitate de prestări servicii. În majoritatea comunelor din Transilvania exista câte o presă de ulei ce funcționa pe principiul morii – venea omul cu sacul de floarea soarelui, pleca acasă cu uleiul. Ideea noastră era să producem un produs de calitate înaltă, de aceea ne-am orientat către uleiul presat la rece din semințe oleaginoase exclusiv din România, atât convențional, cât și ecologic, ținând cont de orientarea către produse naturale, sănătoase. Am ajuns la o producție anuală de 90.000 de litri de ulei. De la floarea-soarelui am trecut la cel de dovleac, in, cânepă, mai nou nucă, iar livrările le facem către magazinele naturiste și restaurante de nișă.

Andi Daisler, Daisler Print House: “Afacerea noastră este oarecum atipică pentru Cluj deoarece facem producție exact în centrul orașului. Este una de familie, profilată pe print-uri, dar și pe soluții de design. Piața locală din Cluj este foarte competitivă în acest domeniu: nu luptăm atât cu jucătorii vechi, cât și cu companii și din afara țării, de aceea trebuie să fim atenți la toate aceste provocări internaționale. Partea de producție o îmbinăm cu cea de showroom, tendință similară cu cea din țări precum Anglia sau Statele Unite”.

Teodor Negrea, Form Space: “Am pornit cu un business în cadrul centrului de artă Fabrica de Pensule, în stil Berlin – clubul Boiler. M-am extins la nivel de festival, atunci când am creat Electric Castle, iar după ce m-am retras din acest proiect am deschis clubul Form Space de la Cluj Arena, care poate să găzduiască peste 1.000 de persoane. A urmat cafeneaua din Piața Unirii, cu o capacitate de 150 de oameni, și bistroul Stories din Piața Muzeului. Din vară am preluat clubul Midi, odată pe locul 25 la nivel mondial, pe care vrem să îl renaștem. În paralel am intrat și pe piața de food truck, prin Meatbusters. La anul vrem să organizăm și un festival”.

Ruben Perju, Noah; “Am fondat firma acum cinci ani, în scopul de a produce în țara noastră ceasuri de mână neconvenționale, din lemn exotic, mai nou și cu pietre semiprețioase. Am vrut să creăm un produs nou într-o Românie în care nu se mai făcea producție de ceasuri  - care murise între timp și să punem țara pe harta mondială a orologeriei”.

Daniel Tămaș, Digitap: “În business-ul nostru cu jocuri am pornit de la ideea că în cinci ani aplicațiile nu vor mai avea sens, viitorul fiind al gaming-ului în browser. Treptat, am ajuns unul dintre cei mai apreciați producători din Europa de Est, avem 1,5 miliarde de jucători până în prezent. Vrem să revoluționăm modul în care lumea joacă, să devenim un fel de supermarket al jocurilor. În România există o piață a jocurilor de peste 1 miliard de euro, însă ea se află acum într-un stadiu incipient. Este un business pe care putem să îl facem de la Cluj pentru Africa sau America”.

Conferința „Hello, Cluj. Afaceri de la zero”, organizată de Ziarul Financiar și BT la Cluj-Napoca, a adus la aceeaşi masă antreprenori locali pentru a găsi împreună soluţii şi idei comune pentru dezvoltarea mediului antreprenorial din oraş. Judeţul Cluj se poziţionează pe locul cinci în topul judeţelor în funcţie de cifra de afaceri raportată de companii într-un clasament în care este inclus şi Bucureştiul.

Faţă de 2008, ultimul an cu creşteri importante pentru economia locală înainte de criză, cifra de afaceri a companiilor din judeţ s-a dublat, însă mai puţin de jumătate din rulajul anual este adus de societăți antreprenoriale româneşti.

Top companii antreprenoriale Cluj
(fondator, domeniu, afaceri 2018)

1. Punctual Comimpex (Vasile Mureșan) distribuție 575 mil. lei
2. EVW Holding (Gheorghe Chita) comerț 404 mil. lei
3. Electrogrup (Familia Mureșan) instalații 333 mil. lei
4. East Grain (Zoltan Jakab) comerț 317 mil. lei
5. Rematinvest (Liviu Ciupe) reciclare 290 mil. lei
6. Autoworld (Ioan Mezei) comerț 273 mil. lei
7. EnergoBit (Ștefan Gadola) echipamente 262 mil. lei
8. Farmec (Familia Turdean) cosmetice 236 mil. lei
9. RMB Interauto (Ion Țiriac) comerț 212 mil. lei
10. Ax Perpetuum (Dan Pitic) comerț 174 mil. lei

Sursa: ZF