Orașul senzorilor. Hartă a infracționalității din trafic la Cluj

Municipalitatea va amplasa senzori în zonele unde șoferii parchează ilegal pentru ca Poliția Locală să îi identifice rapid, să îi amendeze și apoi să le fie ridicate mașinile.

"Avem un sistem de programări pe internet la starea civilă: sunt 15.000 de cupluri care au recurs la acesta, merge foarte bine, se pot plăti amenzile locale, taxele și impozitele, plata cu cardul a contribuțiilor se poate face la Cluj-Napoca încă din 2008. Clujenii pot să ne sesizeze online locurile unde există rampe clandestine de deșeuri, mașini abandonate sau câini comunitari, dar din păcate această aplicație nu este atât de folosită precum telefonul care funcționează 24 de ore din 24", a precizat primarul Emil Boc.

Primăria va recurge la amplasarea unei rețele de senzori în oraș pentru a sesiza neregulile din trafic. "Acești senzori ne vor spune imediat dacă un autoturism staționează neregulamentar într-o stație de autobuz, pe o trecere de pietoni sau într-un sens giratoriu, iar Poliția Locală se va deplasa operativ la locul respectiv, va amenda șoferul și chiar va ridica mașina dacă legislația va fi modificată între timp.

Sistemul de senzori va fi folosit și pentru monitorizarea sistemelor de apă, canalizare, încălzire, gaz. Monitorizarea în timp real prin camerele video amplasate pe un teritoriu mai extins în oraș ne va ajuta și pentru crearea unei hărți a locurilor cu probleme unde se petrec altercații, violențe, scandaluri în baruri, parte a strategiei noastre de siguranță publică. 

Folosim deja tehnologia la unda verde din trafic, la cumpărarea biletelor de autobuz de la automate sau prin telefon, la panourile din stațiile de transport public, la vizualizarea locurilor disponibile în parkinguri, la parcarea cu SMS, la iluminatul public cu leduri, mai avem însă de lucrat la optimizarea acestuia în funcție de lumina de afară.

Ne gândim la un program care să permită intrarea în parkingurile publice prin citirea automată a numărului de înmatriculare dacă utilizatorul și-a încărcat o sumă de bani într-un anumit cont", spune edilul clujean. El a mai anunțat că internetul wireless gratuit va fi extins de la zonele Piața Unirii și Bd. Eroilor în campusurile studențești și în parcurile din municipiu. 

Funcționari publici reticenți la tehnologie

Edilul propune chiar elaborarea unui manual de bune practici pentru administrațiile publice în urma colaborării cu alte primării din Transilvania care sunt avansate în privința folosirii tehnologiilor, precum cele din Oradea sau Alba Iulia. Totuși, el a avertizat că schimbările în instituțiile publice sunt mult mai dificile decât cele din mediul privat.

"Guvernul nu poate face munca noastră, până la urmă administrațiile locale trebuie să să implementeze aceste tehnologii, iar apoi ele să fie generalizate la nivel național. Din păcate, noi nu ne mișcăm atât de repede precum privații. Mediul bugetar nu este atât de creativ, funcționarul public este mai reticent la schimbare, mai întâi el spune păi nu se poate", spune Boc.

Bursă agricolă virtuală made in Cluj

Asocierile clujene din domeniul tehnologiei informațiilor vin cu soluții diverse. Cluj IT Cluster dezvoltă 50 de proiecte, printre care o bursă agricolă virtuală care să pună la dispoziția celor interesați produse proaspete sau monitorizarea permanentă a stării de sănătate a oamenilor cu ajutorul amplasării unor senzori în articole de îmbrăcăminte. Un alt program, tot pe bază de senzori, vizează integrarea datelor culese din oraș într-un centru cloud pentru ca ele să poată fi folosite de către instituții, menționează Paulina Mitrea, coordonatorul proiectului Brained City. 

ARIES Transilvania este implicată într-un program comun cu Agenția Spațială Europeană prin care informațiile înregistrate prin sateliți sunt puse public la dispoziția întreprinzătorilor locali care pot astfel să creeze pe baza lor aplicații pentru agricultură, eficiență energetică sau administrația locală, a spus Bianca Muntean, director executiv al asocierii.

Cercetarea, scoasă de la secret

Un alt proiect prin care Clujul se vrea un centru al inovării este Tetapolis, parc științific și tehnologic amplasat în zona Tetarom I și subordonat acestei societăți a Consiliului Județean. Noul obiectiv își propune să demareze mai multe proiecte de cercetare la nivel global prin sistemul Open Innovation.

"Timpul în care cercetarea se făcea pe ascuns în marile companii și în universități a trecut. Nimeni nu își mai permite acum să aloce sume imense de bani pentru o aparatură folosită doar pentru un anumit proiect după care aceasta să fie abandonată. În ziua de azi cercetarea se face prin parteneriate, prin proiecte globale, iar noi vom pune la dispoziție atât spațiul fizic, cât și cel virtual pentru astfel de proiecte", spune Mihai Coca, development manager al Tetapolis Cluj.

Programatori, antreprenori și pasionați de tehnologii participă la TechFest, între 11 și 20 noiembrie, care cuprinde 10 zile de evenimente dedicate industriei informatice. La "Smart City Forum", organizatorii au demarat procesul de includere a României în familia Open & Agile Smart Cities, inițiativă globală din Bruxelles, Belgia, ce include 89 de orașe din 19 țări din Europa, America Latină și Asia-Pacific. 

 

Ce a făcut Oradea

Reședința de județ a Bihorului a implementat aplicația City Report, disponibilă în sistemele Android și iOS, prin care cetățenii pot să sesizeze în timp real orice problemă din oraș, cu un timp mediu de rezolvare de 1-2 zile, dar și City Guide, care cuprinde informații destinate celor sosiți din afara orașului.

"Înainte, acest lucru se făcea printr-o foaie completată la primărie sau pe website-ul instituției la care răspundea sau nu cineva. Acum cetățeanul face o poză, o trimite spre dispecerat, îi vine o confirmare de primire, apoi sesizarea se duce automat către direcția competentă. Am avertizat încă de la început primăria că dispeceratul trebuie să fie prompt, altfel aplicația devine inutilă.

În primele două săptămâni au apărut sesizări de tipul "mi s-a prins pisica în gard" sau "mașina mi-a rămas în pană", dar treptat cetățenii au fost uimiți să constate că problemele li se rezolvă: groapa pozată era asfaltată a doua zi, iar becul ars de pe stradă, înlocuit. Acum sunt între 15 și 30 de sesizări pe zi. Ne-am trezit peste noapte că aplicația ne este cerută și de primăriile din Iași, Satu Mare sau Călărași", relatează inițiatorul aplicațiilor, Alin Mercheș, CEO al Mobiversal.

 

Ce a făcut Alba Iulia

Cetatea Alba Carolina se va transforma în curând în cetate inteligentă, cu ajutorul tehnologiei, promit coordonatorii proiectului. Multinaționalele se înghesuie la ușa primăriei pentru a participa la programele acesteia: Siemens, Orange, IBM, Vodafone. Cetatea va beneficia de iluminat ecologic și inteligent, 30 de blocuri vor fi transformate energetic și arhitectural, pe modelul unui cartier al Berlinului, va fi introdus internetul wireless în toate școlile, iar pe clădirile publice vor fi amplasate panouri fotovoltaice pentru reducerea dependenței energetice.

Alba Iulia este prima localitate din România monitorizată la cheltuirea eficientă a banilor publici de către agenția de rating Moodys, precizează Tudor Drâmbărean, de la Centrul Europe Direct Alba. Orașul beneficiază de aplicația turistică City Alert, care include informații utile oricărui turist.  

 

Ce vrea guvernul

Țara noastră se vrea un lider regional iar apoi unul internațional al inovării, susține Diana Pop, reprezentant al cancelariei premierului. "Clujul are un potențial imens în IT, inovare, hi-tech, antreprenoriat, dar acest lucru trebuie să se transforme și în realitate. România poate deveni un furnizor global de aplicații de securitate cibernetică, internetul tuturor lucrurilor, orașe și mașini inteligente, agri-Tech.

La nivel guvernamental am creat acel GovITHub, unde tinerii specialiști vor fi implicați timp de șase luni în identificarea de soluții la problemele din administrație, însă după această perioadă un for de coordonare pe care l-am înființat va trebui să le pună în practică. Faptul că ai un program de guvernare electronică nu este destul. Dacă nu ai cetățenii implicați, nu ai făcut nimic. De asemenea, am propus finanțarea proiectelor pentru orașe inteligente", menționează Pop.