Patronatul Societăților din Construcții cere Guvernului declararea forței majore în contractele în derulare, din cauza scumpirii carburanților: „Lucrările riscă să fie blocate”

Patronatul Societăților din Construcții cere Guvernului declararea forței majore în contractele în derulare, pe fondul scumpirii combustibilului și materialelor de construcții.

În contextul creșterilor accelerate de prețuri generate de conflictul din Orientul Mijlociu, Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) solicită Guvernului recunoașterea unei situații excepționale în derularea contractelor publice și aplicarea mecanismelor legale de adaptare a acestora.

Potrivit unei adrese transmise autorităților, patronatul din construcții cere „recunoașterea caracterului excepțional al situației”, „analizarea notificărilor de forță majoră în mod obiectiv și fundamentat” și „aplicarea mecanismelor de adaptare contractuală prevăzute de art. 221 din Legea nr. 98/2016 [...] respectiv art. 238 din Legea nr. 99/2016”.

Reprezentanții sectorului arată că efectele conflictului militar izbucnit în Orientul Mijlociu la finalul lunii februarie 2026 au determinat „creșteri semnificative ale prețului la petrol (cca 30-40%) și gaze (cca 60%), cu perturbări majore ale lanțurilor globale de aprovizionare”. În aceste condiții, chiar dacă există semnale de stabilizare temporară, „prețul barilului [...] nu se va mai apropia de costul din luna februarie, iar scăderea prețului la pompă se face cu întârziere”, în timp ce „în ceea ce privește gazul, unde piața este mai rigidă, reducerile sunt mult mai lente”.

FPSC subliniază că aceste evoluții „afectează nu numai prețul combustibilului, dar și al materialelor de construcții”, explicând că „creșterea prețului la țiței generează [...] majorări ale prețului la combustibil [...] și [...] are impact semnificativ în prețul materialelor care folosesc ca materie primă țițeiul și derivatele acestuia (ex. bitum, polietilenă, stiren, PVC, poliuretan etc.)”.

De asemenea, liberalizarea prețului la gaz se reflectă în special asupra materialelor energofage, precum „cărămidă și BCA, ciment, vată minerală, sticlă, plăci de gips carton, mortar etc.”, în condițiile în care „costul cimentului este influențat de gaz în procent de 25-30%, iar la cărămidă și BCA procentul ajunge la 30-50%”.

În cazul lucrărilor de infrastructură rutieră, patronatul arată că „prețul carburantului are o pondere de 10-12% din valoarea contractului”, iar situația este agravată de creșterea accelerată a bitumului: „prețul bitumului [...] a ajuns astăzi la 3500 lei/ tonă, cu cca 70% mai mare decât în luna februarie”.

„Impactul asupra executării contractelor este unul direct și substanțial, creșterea agresivă a prețurilor neputând fi preluată de mediul privat sau acoperită de formula de indexare din contracte”, avertizează FPSC, adăugând că indicele de cost în construcții „nu poate să reflecte impactul real al acestor creșteri”.

În aceste condiții, organizația consideră că „această escaladare a prețurilor nu mai poate fi privită ca o simplă variație de piață, ci produce o alterare reală a echilibrului economic al contractului”.

Patronatul mai atrage atenția că situația riscă să se agraveze pe măsură ce stocurile existente, achiziționate anterior conflictului, se epuizează, existând „riscul iminent pentru o penurie temporară a unor materiale de construcții, care [...] va afecta termenele de execuție”.

Totodată, FPSC susține că actualul context „îndeplinește toate caracteristicile forței majore”, fiind „un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil”. Caracterul excepțional este întărit și de măsurile adoptate de autorități, inclusiv declararea situației de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere.

Propunerile FPSC 

• „În depășirea acestor circumstanțe excepționale, în menținerea echilibrului contractual și continuarea investițiilor vă rugăm să susțineți demersul operatorilor economici, justificat, conform celor de mai sus, de a invoca forța majoră, ca un mecanism de suspendare a răspunderii contractuale, precum și să încurajați o interpretare unitară la nivelul autorităților contractante cu privire la efectele acestor împrejurări excepționale și un instrument juridic de declanșare a obligației autorității contractante de a analiza adaptarea contractului în temeiul art. 221 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv a art 238 din Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale.
• Opinăm că invocarea fortei majore nu operează în mod izolat, ci se integrează într-un cadru juridic mai larg, în care certificatul de forță majoră emis de CCI constituie un element probator relevant privind caracterul excepțional și extern al evenimentului, iar circumstanțele invocate se încadrează în noțiunea de imprevizibilitate specifică art. 221 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și art 238 din Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale.
• În acest context, apreciem necesară analizarea notificărilor de forță majoră în mod obiectiv, în raport cu circumstanțele concrete și impactul real asupra executării contractelor. Astfel, autoritatea contractantă este ținută să analizeze efectele acestor împrejurări asupra echilibrului contractual. Autoritatea contractantă nu se poate limita la a respinge formal invocarea forței majore, fără a proceda la o analiză efectivă a incidenței dispozițiilor art. 221 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și a art 238 din Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale, întrucât o asemenea conduită ar echivala cu ignorarea mecanismelor legale instituite tocmai pentru a răspunde unor situații excepționale precum cele analizate.
• În acest sens, considerăm utilă emiterea unor îndrumări sau recomandări către autoritățile contractante, în vederea asigurării unei abordări coerente și unitare.
• În concluzie, în contextul specific avut în vedere de prezenta adresă, chiar dacă forța majoră, în sens strict, poate fi dificil de reținut în lipsa unei imposibilități absolute de executare, circumstanțele care fundamentează aceasta invocare sunt pe deplin apte să atragă aplicarea art. 221 din Legea nr. 98/2016, respectiv a art art 238 din Legea 99/2016, impunând autorității contractante obligația de a evalua și, după caz, de a implementa măsuri de adaptare a contractului, în vederea restabilirii echilibrului contractual”, arată adresa FPSC către Guvern. 

În lipsa unor măsuri rapide și coordonate, reprezentanții industriei avertizează asupra „riscului real al blocării sau întârzierii semnificative a proiectelor de investiții publice”, cu efecte directe asupra economiei.

Memorandumul care stă la baza acestui demers a fost elaborat de avocatul Ciprian Păun, partener în cadrul NNDKP și co-coordonator al biroului NNDKP din Cluj-Napoca.

Inițiative similare au fost demarate și în alte sectoare economice, inclusiv în agricultură, în contextul acelorași presiuni asupra costurilor. De asemenea, mecanisme comparabile au fost utilizate și în perioada pandemiei de COVID-19, când avizele de forță majoră au permis suspendarea temporară a contractelor până la stabilizarea situației.