Mai mulţi arhitecţi care lucrează la reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG) au propus un regim maxim de înălţime de 6 etaje în zona Flacăra-Abator, cea pe care proprietarii de terenuri o vedeau ca viitor centru financiar-bancar cu turnuri.
Studiile realizate în urma unui workshop de către specialişti din Germania, alături de echipa care lucrează la PUG, au avut în vedere culoarul Someşului şi zonele adiacente, fiind dezbătute în iunie la Primăria Cluj-Napoca. Cu acest prilej, s-a discutat despre un regim de înălţime de 6 etaje în zona Flacăra-Abator, cu toate că proprietarii de terenuri au deja proiecte de turnuri de peste 15 etaje avizate (la diverse stadii) din perioada de creştere imobiliară. Astfel, la intersecţia străzilor Ploieşti şi Constanţa, ImoInvest vrea să ridice un imobil de 15 etaje care să conţină preponderent birouri.
Cele cinci clădiri proiectate în locul fostei fabrici Flacăra ajung până la 22 de etaje şi ar urma să includă locuinţe, spaţii hoteliere, comerciale şi birouri. Compania germană LBBW, proprietara terenului, nu a demarat lucrările, dar a obţinut o parte din autorizaţiile de construire necesare realizării proiectului. în schimb, proiectul Riverfront nu are încă autorizaţii de construire, dar deţine avize de la Comisia de Urbanism şi Consiliul Local. “Proprietarul are posibilitatea de a susţine un drept câştigat sau poate să fie de acord cu noile propuneri, care ar putea veni în întâmpinarea intenţiei de redimensionare a proiectului în actualul context economic”, a spus Sorin Scripcariu, arhitect care a lucrat la proiectul din Piaţa Abator. Riverfront, proiect amânat, urma să includă un centru comercial, birouri şi locuinţe, cu maximum 20 de etaje.
“Eu aş construi cât mai înalt, peste 20 de etaje. Dar nu noi decidem, noi trebuie să ne adaptăm la ceea ce propun cei care lucrează la regulamente. Oricum, 6 etaje mi se pare destul de puţin pentru zona respectivă, dezvoltarea propusă anterior ne-ar fi convenit. Clujul are nevoie de un centru financiar. Deocamdată, aceste măsuri nu ne afectează direct, pentru că nu e un moment în care să avem planuri legate de zona imobiliară. Noi rămânem acolo cât timp este posibil. Ca perspectivă însă, când piaţa se va dezgheţa, avem în vedere ideea de reconversie, producţia se poate muta în afara oraşului”, a spus Cornel Porumb, directorul general al Napochim, cu sediul pe strada Someşului.
“Eu am perceput această idee ca pe o fază de discuţie. Cred că o alternanţă între accente de înălţime şi clădiri mai joase nu poate să arate urât. Noi avem un Plan Urbanistic Zonal aprobat legal, aprobări ale CL, nu ar trebui să fim afectaţi. Proiectul nostru este conservat şi am decis să solicităm o autorizaţie de construire cu termen mai lung. Eu îmi păstrez ideea că oraşul are nevoie de un centru financiar-bancar”, a declarat Iosif Pop, preşedintele ImoInvest. El a lansat şi ideea creării centrului în zona Flacăra-Abator, unde ImoInvest deţine un teren şi proiectul unui turn de 15 etaje. Societatea a obţinut avize cu unele dintre cele mai favorabile posibilităţi de construire, în ceea ce priveşte Coeficientul de Utilizare a Terenului, acordate în Cluj-Napoca.
Studiul specialiştilor în urbanism pentru culoarul Someşului a avut în vedere şi două terenuri mari deţinute de proprietari privaţi: în Piaţa Abator (unde DNP Invest şi Baucom, societăţi controlate de omul de afaceri Arpad Paszkany, au pregătit proiectul) şi fosta fabrică Flacăra. “Sunt două cazuri diferite şi foarte speciale prin faptul că sunt parcele de mari dimensiuni, care pot juca un rol important pentru zonă. Scenariul nostru e diferit faţă de ceea ce există pe masa proprietarilor: propunem valori de construire mai suportabile pentru zonă. Aceste propuneri trebuie luate ca o încercare de a testa variante. Proiectele aprobate vor fi tratate în PUG cu respectul cuvenit unor documentaţii aprobate de CL”, a spus arhitectul Eugen Pănescu.
Avertisment de la primărie
“Nici cei de la Flacăra, nici cei de la ImoInvest nu au făcut nimic şi sunt pasibili de pierderea valabilităţii autorizaţiilor şi avizelor pentru planurile urbanistice în cazul în care cei care studiază PUG consideră că planurile zonale nu au produs efecte”, declara primarul Sorin Apostu.
