Revoltă în Florești. “Vrem să ne unim cu Clujul” FOTO/VIDEO

Tinerii care trăiesc în cea mai mare comună a României cer comasarea acesteia cu “capitala Transilvaniei” pentru a rezolva problemele urbanistice și sociale cu care se confruntă localitatea vecină municipiului Cluj-Napoca. "Manifestul pentru Florești" identifică 83 de probleme, dar propune și soluții.

“O soluție ar fi comasarea Floreștiului cu Cluj-Napoca, așa cum s-a propus în Bihor, Oradea cu Sânmartin/ Băile Felix, în acest fel s-ar putea realiza proiectele europene de infrastructură necesare zonei. Administrațiile locale din cele două localități trebuie să conlucreze, nu e posibil ca Radu Moisin, consilier local din Cluj, să propună blocarea minicenturii nord pentru a nu fi afectat cartierul Grigorescu.

Vrem să trăim într-o aglomerație urbană, nu într-un mare dormitor. Eu nu vreau să plec din România, vreau să rămân în Florești și să contribui la dezvoltarea acestuia. Un prim pas pe care îl vom demara este campania “Fă-ți buletin de Florești!” să vedem câți locuitori cu acte are această comună. Oficial are 29.000, dar de fapt se ajunge la 50-60.000”, susține Daniel Meze, membru al Asociației Trăiesc în Florești (ATIF). 

Blocuri cu etaje care cresc ca în basme

“Eu locuiesc de cinci ani aici și vă spun că oamenii se văd obligați să își trezească de la 05:00 dimineața copiii pentru a ajunge la timp la Cluj-Napoca la creșe, la grădinițe pentru că aici avem o mână de grădinițe și ei nu își permit să îi dea la privat. Nu avem un liceu, nu avem locuri de muncă suficiente. Faci și o oră în trafic până la Cluj, deși între primăria comunei și kilometrul zero al Clujului sunt doar 8 km.

Nu avem centura de ocolire sud și nu are cum să se facă în doi ani, cum a anunțat primăria: sunt probleme cu cadastrul și cu proprietățile private aflate pe traseu. Străzile colectoare în cea principală sunt înguste și insuficiente pentru a prelua traficul, mai ales că există blocuri care în planurile urbanistice zonale figurează cu parter și trei etaje, dar în realitate mai apare unul. Avem probleme cu salubrizarea stradală, cu gunoiul menajer. Urcau șobolanii până la etajul trei, pe polistiren”, spune Iulia Ungureanu, o tânără din Florești.

Cu planurile urbanistice la vedere

“Am solicitat o mai mare transparență din partea primăriei, prin includerea tuturor planurilor urbanistice zonale pe site-ul acesteia, la un clic distanță, pentru a ști orice locuitor ce se construiește în jurul casei sale. Vrem să trăim într-o comună modernă, nu să ne petrecem ore întregi în trafic, să ne murdărim cu noroi și să nu avem trotuare”, afimă Alin Vlașin, reprezentant al ATIF.

Membrii organizației au propus realizarea de studii și de sondaje despre nevoile reale ale floreștenilor, înființarea de microcartiere în comună care să disperseze infrastructura socială, crearea de parcuri și de zone verzi, dar și prelungirea liniilor urbane și mărirea frecvențelor autobuzelor și troleibuzelor Companiei de Transport Public Cluj-Napoca.

Pe de altă parte, susținătorii Primăriei Florești, prezenți la prezentarea ATIF de la Turnul Croitorilor, le-au propus acestora să li se adreseze direct primarului Horia Șulea în privința problemelor pe care le ridică, mai ales cu privire la felul în care se desfășoară exproprierile de pe viitoarea centură sud, sugerând calea dialogului cu administrația locală a comunei.  

ATIF a lansat vineri, la Cluj-Napoca, "Manifestul pentru Florești", document care este rodul unui demers civic prin care membrii său au inventariat problemele cu care se confruntă comunitatea. Organizația și-a propus să facă apel la toate instituţiile publice competente pentru a-şi dea concursul la rezolvarea a cât mai multe dintre problemele semnalate în cele peste 200 de mesaje primite de la floreşteni.

Centurile, salvarea Floreștiului

Primarul Floreștiului, Horia Şulea, a declarat, la Realitatea FM Cluj, că anul acesta va fi gata centura de sud, cea care va lega comuna de Cluj-Napoca prin capătul cartierului Mănăştur. El a precizat că aceasta va rezolva parţial problemele de trafic dintre municipiu şi Florești. Proiectul tehnic este gata din 2014, iar prima promisiune de realizare a centurii făcută de conducerea comunei datează din 2015.

Drumul ce va porni din strada Tăuţiului şi va face joncţiunea cu Drumul Sfântul Ioan va avea 2,6 km - firul principal, plus 2 km de bretele. Potrivit autorizaţiei de construire, termenul maxim de realizare este 25 octombrie 2019. Pe de altă parte, primăriile din Cluj-Napoca și din comunele învecinate finanțează studiul de fezabilitate pentru centura metropolitană a Clujului, Transregio Feleac, Gilău – Apahida (38 km). 

Fuziunea Oradea - Băile Felix a eșuat

Unificarea dintre municipiul Oradea și comuna Sânmartin, de la 6 km de acesta, nu s-a materializat deoarece referendumul din 2015 a fost invalidat ca urmare a prezenţei reduse la vot în reședința de județ, unde nu s-a atins pragul minim de 30% dintre alegătorii în drept. În Sânmartin prezenţa la vot a fost de 46%, iar mai mult de jumătate dintre votanţi au aprobat fuziunea. Autorităţile locale din Oradea luau în calcul posibilitatea reluării referendumului, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Primarul din Oradea, Ilie Bolojan, spera ca municipiul să genereze astfel o populație din care se va putea recruta forță de muncă nouă și care să intre în competiție cu Timișoara, Cluj-Napoca sau Debrețin. Fuziunea propusă aducea Oradea la peste 200.000 de locuitori (193.000, plus 10.363), flux de turiști din stațiunile Băile Felix și 1 Mai, energie geotermală suplimentară și aport de terenuri de construcție.