România trebuie să acționeze rapid: Ce riscă dacă deficitul bugetar rămâne mare? Economiștii UBB explică

O analiză realizată de analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al UBB Cluj, arată că primul pachet de măsuri fiscale a fost crucial pentru evitarea unei crize fiscal-bugetare iminente.

Cercetătorii au folosit datele Ministerului Finanțelor și ale Consiliului Fiscal și atrag atenția că, în lipsa unor reforme structurale suplimentare, aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030.

Contextul măsurilor fiscale

În iulie 2025, Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pe un prim pachet de măsuri fiscale, care a majorat TVA, accize și alte taxe. La 1 septembrie, Executivul a aprobat un al doilea pachet de reforme, incluzând:

• reforma pensiilor magistraților
• noi modificări fiscale
• reforma guvernanței corporative
• reforma sănătății
• tăieri la ASF, ANRE și ANCOM

Reforma administrației publice, planificată inițial în pachet, a fost blocată din cauza lipsei unui acord în coaliția de guvernare privind tăierile de posturi.

Primul pachet de austeritate a intrat în vigoare la 1 august 2025, cu obiectivul declarat de reducere a deficitului bugetar, iar efectele sale vor fi mai pronunțate în 2026, când măsurile se vor aplica pe întregul an fiscal.

Estimări și proiecții

Consiliul Fiscal a publicat în iulie 2025 o opinie asupra proiectului de lege, arătând că măsurile ar putea reduce deficitul cu 0,61% din PIB, adică un deficit de 8,04% din PIB la finalul anului 2025.

Agențiile de rating au prognoze ușor mai optimiste:

• Fitch: deficit de 7,4% din PIB în 2025
• Moody’s: 7,7%
• S&P Global: 7,8%

„Acestea din urmă par a fi optimiste în special din perspectiva declarației Ministerului Finanțelor din august, conform căreia prognoza deficitului bugetar la final de an „nu începe cu 7”. În acest context, prognoza pentru anul 2026 devine și mai dificilă”, arată economiștii RoEM.

Pentru 2026, Consiliul Fiscal estimează că măsurile din primul pachet ar putea reduce deficitul cu 3,35% din PIB, ceea ce ar aduce deficitul la 5,3% din PIB, pornind de la 8,65% în 2024. Standard & Poor’s estimează un deficit de 6,4%, iar Fitch și Moody’s prognozează 6,1%, respectiv 6,3%.

Impactul măsurilor pe venituri și cheltuieli

La nivelul măsurilor individuale, estimările Consiliului Fiscal oferă o perspectivă mai clară asupra necesității și impactului fiecărei intervenții. Potrivit acestor analize, creșterea TVA reprezintă cea mai semnificativă măsură pe partea de venituri: dintr-o creștere totală estimată de 0,51% din PIB generată de primul pachet de măsuri în 2025, aproximativ 0,30% – adică aproape 60% – este atribuită exclusiv modificării cotelor TVA, notează economedia.ro. 

Această pondere ridicată se menține și în anul 2026, când impactul noilor cote TVA rămâne dominant. Deși începând cu 1 ianuarie vor intra în vigoare și alte măsuri fiscale incluse în primul pachet – precum majorarea impozitului pe dividende, creșterea taxei de drum și a cotei inferioare a impozitului pe jocurile de noroc – contribuția suplimentară la creșterea veniturilor din TVA este estimată la 0,9% din PIB. Prin comparație, impactul total al întregului pachet pe partea de venituri este estimat la 1,71% din PIB. Astfel, majorarea TVA va reprezenta în 2026 peste jumătate din veniturile bugetare suplimentare generate de măsurile cuprinse în primul pachet de reforme fiscale.

Potrivit sursei citate, pe partea de cheltuieli, impactul estimat al măsurilor bugetare pentru anul 2025 este relativ redus, contribuind la o diminuare a cheltuielilor publice cu aproximativ 0,1% din PIB. În anul 2026, însă, acest efect este prognozat să crească semnificativ, ajungând la 1,58% din PIB, economiile cele mai consistente urmând să provină din înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public la nivelul lunii decembrie 2025. Pe de altă parte, chiar dacă unele reduceri de cheltuieli par modeste ca pondere în PIB – de exemplu, diminuarea alocărilor pentru educație este estimată la doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,2% în 2026 – acestea pot avea un impact major asupra domeniului vizat. Astfel, o reducere a cheltuielilor anuale cu 0,2% din PIB în sectorul educației poate echivala cu o scădere de peste 6% din bugetul total alocat învățământului (asumând o alocare bugetară de aprox. 3% educației în 2026, similar anului 2025), ceea ce ar putea afecta semnificativ funcționarea sectorului.

„Estimările per ansamblu indică faptul că primul pachet de măsuri fiscale a fost esențial pentru evitarea unei crize fiscal-bugetare iminente: măsurile precum majorarea TVA-ului sau a accizelor au generat un surplus imediat de venituri la bugetul de stat și au contribuit semnificativ la recâștigarea încrederii investitorilor externi în capacitatea țării de a gestiona această criză. Aceste măsuri vor sprijini în continuare eforturile de menținere sub control a deficitului bugetar. Cu toate acestea, proiecțiile actuale arată că, în absența unor reforme structurale suplimentare, aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030”, a declarat Levente Szász, prorector UBB Cluj-Napoca și coordonator RoEM. 

Ministerul Finanțelor despre impactul măsurilor fiscale

Primul set de măsuri fiscale a fost necesar pentru a securiza fondurile europene, a asigura o așezare mai echilibrată a sarcinii fiscale asupra tuturor categoriilor de contribuabili și a gestiona mai bine situația economică, a precizat Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 

Impactul bugetar al pachetului adoptat la final de august este de 3,7 miliarde lei, iar al celorlalte pachete prezentate până acum este de 6,9 miliarde lei.

Perspectivele Guvernului

“Nu cred că putem încheia anul acesta cu deficit care să fie sub 8%. Neavând datele în momentul de față, Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni. Unele măsuri s-au aplicat de la 1 august, nu avem efectele lor încă. De asemenea, efectele vor fi pe anul viitor. Multe dintre ele își vor arăta într-o măsură mai mare rezultatele anul viitor”, a precizat premierul Ilie Bolojan, potrivit sursei citate. 

El a adăugat: „Nu cred că putem încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB, dar Ministerul Finanțelor va comunica datele la rectificarea bugetară. Unele măsuri se aplică de la 1 august și nu știm încă efectele”. 

Premierul a subliniat că, fără reformele adoptate, deficitul ar fi ajuns la aproape 10% din PIB.

Concluzii economice

Analiza RoEM subliniază că, pe lângă măsurile urgente din august, este necesară implementarea reformelor structurale complementare, care să vizeze:

• eliminarea redundanțelor în aparatul public
• optimizarea cheltuielilor statului
• eliminarea excepțiilor fiscale nejustificate

„Este esențial ca aceste direcții să fie incluse coerent în al doilea și eventualele următoare pachete de reforme, pentru a asigura aplicarea eficientă a politicilor fiscale și pentru a restabili echilibrul bugetar pe termen mediu și lung”, concluzionează echipa Economic Monitor.