Semnal de alarmă pe piața carburanților: Se scumpește motorina în România. La ce prețuri ar putea ajunge

Piața carburanților intră sub presiune, iar motorina înregistrează noi scumpiri. Analiștii spun că ajustările nu s-au încheiat.

Prețul motorinei a depășit pragul de 8,2 lei/litru în unele benzinării și ar putea ajunge în perioada următoare la 8,3–8,5 lei/litru, în contextul presiunilor regionale și al evoluției cotației petrolului Brent.

Procesul de ajustare a prețurilor nu s-a încheiat, iar scumpirile din ultimii ani au fost determinate în principal de creșterea taxelor și de factorii externi. 

„Crizele regionale pot scumpi serios carburanții în România. Motorina, vulnerabilul energetic al țării' - era anticipată o creștere a prețului motorinei cu aproximativ 9%, până la 8,19 lei/litru. La doar trei săptămâni distanță, motorina a atins în unele benzinării valoarea de 8,20 lei/litru. Prognoza s-a confirmat aproape matematic. România nu trăiește o criză de combustibil. Trăiește o combinație periculoasă între piață globală tensionată, fiscalitate crescută și vulnerabilități regionale. Iar toate acestea se întâlnesc, inevitabil, la pompă. Întrebarea reală nu mai este dacă vor mai crește prețurile, ci cât și cât de repede”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), potrivit Profit.ro. 

Datele arată că, față de 2020, carburanții s-au scumpit semnificativ. Dacă atunci benzina costa 5,27 lei/litru, iar motorina 5,76 lei/litru, în prezent prețurile au ajuns la aproximativ 7,86 lei/l pentru benzină și 8,20 lei/l pentru motorină, ceea ce înseamnă o creștere de 42–49%.

„În 2020, statul încasa dintr-un litru de benzină 1,89 lei acciză și 0,84 lei TVA. În 2026, acciza la benzină este 3,06 lei, iar TVA-ul 1,36 lei. La motorină, acciza a urcat la 2,8 lei, iar TVA-ul la 1,42 lei. Dacă în 2020 la un plin de combustibil 46% se duceau direct la stat (132 lei/plin la pompă), în anul 2026, 56% din banii plătiți pe un plin se duce la stat (221 lei/plin la pompă). În șase ani, prețul la pompă a crescut cu aproximativ 2,5 lei/litru. 70% vine din creșterea fiscalității directe, 30% creșteri ale costurilor (transport, distribuție etc.). Consumatorul le plătește pe ambele”, a adăugat președintele AEI.

În intervalul 31 decembrie 2025 – 22 februarie 2026, cotația petrolului Brent a crescut cu 18,7%, însă această evoluție nu s-a reflectat integral în prețurile de la pompă.

„Motorina din România în aceeași perioadă a crescut cu 8,5%, însă aproape jumătate din această majorare vine din acciză. Creșterea reală, a fost de circa 5%. La benzină, ajustarea reală a fost și mai mică. Ce înseamnă asta? Că prețul intern nu a recuperat încă integral creșterea internațională”, a afirmat președintele AEI.

Specialistul atrage atenția că România importă aproximativ două treimi din produsele petroliere, ceea ce face ca evoluțiile externe să se transmită inevitabil în piața internă.

„Ajustarea tinde să vină din urmă. Estimările indică posibilitatea unei creșteri suplimentare până la nivelul creșterilor prețului. Cu alte cuvinte: ce vedem acum poate să nu fie finalul mișcării”, consideră acesta.

În plus, contextul regional contribuie la presiunea asupra prețurilor. La finalul lunii ianuarie 2026, livrările de petrol rusesc prin conducta Druzhba către Ungaria și Slovacia au fost întrerupte, în urma unui incident din Ucraina.

„La finalul lunii ianuarie 2026, livrările de petrol rusesc prin conducta Druzhba către Ungaria și Slovacia au fost întrerupte, în urma unui incident pe teritoriul Ucrainei. Pentru MOL Group, compania care operează principalele rafinării din Ungaria, aceasta nu a fost doar o știre. A fost o problemă operațională majoră. Guvernul ungar a eliberat rezerve strategice. Au fost căutate rute alternative prin portul croat Omisalj și conducta Adria. Transportul maritim este însă mai lent și mai costisitor. Iar costurile logistice nu rămân niciodată locale. Ele se propagă în regiune.

Ungaria a oprit livrările de motorină către Ucraina. Lanțurile regionale de aprovizionare cu țiței ale Ucrainei au fost puse sub presiune”, a explicat Chisăliță.

România beneficiază însă de două avantaje importante: capacități proprii de rafinare și stocuri interne suficiente, ceea ce reduce dependența directă de rafinăriile din Ungaria. Totuși, piața este una regională, iar evoluțiile din Europa Centrală influențează rapid prețurile, mai ales în vestul țării. Motorina, esențială pentru transport și agricultură, este mai sensibilă la aceste schimbări decât benzina.

„Nu discutăm despre o penurie fizică. Nu se pune problema lipsei combustibilului de la pompă. Discutăm despre presiune pe preț”, a punctat Chisăliță.

În prezent, prețul motorinei standard se situează în jurul valorii de 8,2 lei/litru, cu variații între 8,14 și 8,23 lei/litru. În București, unele stații au afișat deja 8,20 lei/litru.

Pe termen scurt, evoluția prețurilor depinde de stabilitatea regională și de cotațiile internaționale. Dacă livrările prin Druzhba revin la normal și prețul petrolului se stabilizează, carburanții ar putea rămâne în intervalul 8,1–8,3 lei/litru. În schimb, în cazul unor perturbări persistente, motorina ar putea ajunge la 8,3–8,5 lei/litru, cu creșteri treptate.

Analiza indică totuși că scenariul unor scumpiri accelerate este mai puțin probabil.

„România nu este în criză de carburant. Este în criză de expunere. România are producție internă și rezerve. Nu depinde direct de rafinăriile ungare”, se mai arată în document.

Potrivit datelor, piața internă rămâne dependentă de evoluțiile globale și de stabilitatea regională, iar creșterea de 18,7% a cotației Brent nu a fost încă transferată complet în prețurile de la pompă.

„Orice creștere cu peste 10% a prețului la motorină într-un interval de sub trei luni necesită o intervenție a statului”, consideră specialistul.

Ce propune AEI

În acest context, AEI propune introducerea unui mecanism de intervenție în cazul unor creșteri accelerate ale prețurilor.

„Un pachet coerent (și realist) de protecție a populației și economiei, gândit ca un 'airbag' temporar la scumpiri, fără să rupă bugetul și fără să distorsioneze grav piața. Deoarece România nu se confruntă cu o criză de aprovizionare, ci cu o vulnerabilitate de preț care riscă să alimenteze inflația și să afecteze transportul, agricultura și lanțurile de distribuție, este nevoie de un pachet temporar și țintit de măsuri - de la un 'mecanism fiscal de flexibile' până la sprijinul direct pentru categoriile vulnerabile și sectoarele strategice - care să atenueze șocul fără a distorsiona piața. Protejarea populației și a economiei nu înseamnă intervenții brutale, ci decizii inteligente, calibrate și limitate în timp”, a adăugat președintele AEI.