Spațiile industriale noi din Cluj au scăzut dramatic în acest an

Suprafața noilor spații industriale și logistice date în folosință în județul Cluj în primul semestru din 2019 s-a diminuat la un sfert față de cea din aceeași perioadă a anului trecut.

Pe primele locuri în prima jumătate a anului se aflau București, cu 170.000 mp noi (în urcare), urmat de Slatina (în mare creștere), Oradea, Timișoara (ambele în urcare), Cluj-Napoca (în mare coborâre) și Pitești (în creștere), conform agenției de consultanță Colliers International România (CIR).

La nivel național, cererea de spații industriale și logistice a crescut cu 40% în primele trei trimestre ale anului, la 306.300 mp, dar cifra este cu 27% mai mică față de 2017. Anul 2019 arată solid per total (inclusiv trim. IV).

Industria internă se contractă deja pe fondul cererii externe slăbite, cu indicatori mai puțin favorabili în cazul principalilor parteneri comerciali ai României (în special Germania). Unul dintre elementele de bază ale industriei naționale, sectorul său auto, este probabil să simtă impactul tendințelor globale, sectorul producției auto urmând să-și vadă primul declin într-un deceniu.

“Consumul privat rămâne destul de decent în România pe fondul creșterii salariale cu două cifre de la an la an, deci nevoia de spații industriale și logistice alocate sectorului de retail aflat în plină dezvoltare ar trebui să rămână un motor de creștere în 2020; la fel se va întâmpla cu extinderea comerțului electronic, care se dezvoltă destul de rapid alături de operațiunile tradiționale fizice.

Stocul industrial și logistic va crește considerabil în următorii trei ani (până în 2023), dacă proiectele de infrastructură încep să devină vizibile și politicile fiscale nu vor experimenta modificări majore concepute pentru a descuraja investițiile în acest segment”, conform raportului CIR.

Un Brexit dur ar avea și efecte secundare semnificative prin intermediul celorlalți parteneri comerciali ai României, care au un volum de business considerabil cu Marea Britanie (UK). Conform estimărilor CIR, stocul de spații industriale moderne încă poate să aibă un ritm de dezvoltare foarte accelerat până în 2023.

Exporturile de bunuri din România în UK sunt cu două treimi mai mari în ceea ce privește valoarea absolută decât exporturile de servicii, dar acestea din urmă au o valoare mai mare încorporată, deoarece UK generează 12% din cererea externă pentru servicii IT interne. UK este o destinație majoră pentru diverse sectoare de producție (inclusiv industria auto), sectorul textil și agricultură. 9% din exporturile de mașini din România se îndreaptă către UK, cu o cerere puternică pentru export venind și din partea segmentului de piese auto; în segmentul de îmbrăcăminte pentru femei, UK atrage peste un sfert din exporturi.

„Un scenariu negativ impus de Brexit ar putea avea un impact semnificativ pe termen scurt, dar ar duce, de asemenea, la efecte de durată mai lungă, deoarece lanțurile globale de producție s-au integrat și mai puternic în ultimii ani, iar cei mai mari parteneri de export ai României interacționează puternic cu UK.

Pe termen mai lung, este destul de dificil să spunem cum se vor rezolva lucrurile, deși salariile relativ mici ale României, diferența sănătoasă dintre productivitate și costurile forței de muncă și conectarea bună la piețele din vestul Europei ar fi avantaje serioase”, a precizat Laurențiu Duică, Partner, Head of Industrial Agency în cadrul Colliers.

Colliers este unul dintre liderii globali în consultanță imobiliară și managementul investițiilor, cu operațiuni în 68 de țări, 14.000 specialiști și veniturile corporate de 3,3 miliarde de dolari, gestionând active de 26 miliarde de dolari.

Infrastructura Clujului, la pământ

"Distribuitorul de produse electrice Vitacom era una dintre companiile locale în căutarea unui spațiu logistic în zonă, în ideea de a se muta din oraș. A vrut să se transfere în unul dintre parcurile industriale publice, dar a optat pentru Apahida. "Mă tenta ieșirea spre vest, Florești – Gilău, însă traficul este infernal. Către Baciu e același lucru. Foarte aproape ne este centura Apahida – Vâlcele, dar nu e legată la autostradă. Când s-a făcut Tetarom I, la Cluj-Napoca, nu am putut să stau până demarau lucrările. Eventual în Tetarom IV, cu acces direct la centură, dar apoi s-a blocat și acest proiect", a relatat fondatorul societății, Vasile Vita.