Surpriză la deficitul bugetar pentru 2025: E mai mic decât s-a prognozat inițial. Ce arată datele oficiale
Date oficiale: Deficit mai mic decât cel prognozat.
Ministerul Finanțelor a anunțat oficial că deficitul bugetar a fost de 7,65% din PIB, cu un punct procentual mai mic față de 2024 și considerabil sub nivelul de 8,4% estimat pentru 2025. Totodată, investițiile realizate în economie au reprezentat 7,2% din PIB.
Execuția bugetului general consolidat în anul 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, respectiv 7,65% din PIB, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB, a anunțat, marți, Ministerul Finanțelor.
În primele 11 luni ale anului 2025, deficitul bugetar a fost de 6,4% din PIB, respectiv 121,77 miliarde de lei.
MF precizează că datele financiare pe 2025 confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României, deficitul bugetar fiind redus comparativ cu anul precedent, în condițiile unei creșteri a veniturilor și direcționării resurselor către investiții record finanțate masiv din fonduri europene nerambursabile.
“Rezultatele execuției bugetare pe anul 2025 marchează o închidere de an caracterizată prin investiții masive finanțate din fonduri nerambursabile, dublate de disciplină fiscală. Am reușit să reducem deficitul cash cu un punct procentual, asigurând în același timp sume record pentru investiții și am onorat angajamentele salariale în sectoare critice precum Sănătatea, plata concediilor medicale și pentru medicamente. Am reușit, totodată, inversarea structurii finanțării investițiilor, prin creșterea ponderii celor finanțate din fonduri europene, în raport cu cele din fonduri naționale. Această performanță este rezultatul direct al măsurilor administrative ferme luate în a doua parte a anului și al renegocierii PNRR, prin care am mutat o serie de proiecte din componenta de împrumut în cea de grant. Fără acest efort de echipă și fără un control riguros al cheltuielilor în ultimele luni din an, am fi riscat neîndeplinirea țintei de deficit cash de 8,4%, asumată cu Comisia Europeană, punând în pericol stabilitatea economică a țării. Într-un context fiscal-bugetar complicat, marcat de presiuni semnificative generate de creșterea cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a deficitelor ridicate din anii anteriori, am reușit să consolidăm veniturile bugetare și să reducem cheltuielile de funcționare ale statului. Această abordare responsabilă ne-a permis să facem loc unui nivel mai ridicat de investiții, esențiale pentru susținerea creșterii economice și pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a României”, a explicat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Potrivit datelor MF, veniturile totale în 2025 au însumat 662,70 miliarde lei, în creștere cu 15,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 2,05 puncte procentuale (pp), din care 0,5 pp provin din veniturile curente - cu precădere impozit pe salarii și venit, contribuții de asigurări și TVA -, restul fiind explicat de fondurile europene. Prin comparație, trebuie avut în vedere că nivelul veniturilor din 2024 a fost influențat de încasări excepționale aferente amnistiei fiscale, în cuantum de 6,3 miliarde lei. Excluzând impactul acestui factor cu caracter temporar, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii veniturilor totale în PIB în 2025 este estimată la aproximativ 0,8 pp.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 58,82 miliarde lei, marcând o creștere de 19,9% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,8%), pe seama unor distribuiri concentrate la finalul anului 2024 și în a doua parte a anului 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora.
Totodată, o dinamică pozitivă însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (19,9%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (9,3%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 208,03 miliarde lei, consemnând o creștere de 9,8% (an/an), peste cea a fondului de salarii din economie. Dinamica acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, inclusiv un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat anul trecut (22,3 miliarde lei în 2025, față de 17,9 miliarde lei în 2024).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 41,01 miliarde lei, consemnând o creștere de 14,0% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.
De asemenea, încasările nete din TVA au însumat 133,90 miliarde lei, marcând o creștere de 10,7% (an/an), în condițiile unor restituiri de TVA cu 11% mai mari față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (33,5 miliarde lei în 2025, comparativ cu 30,2 miliarde lei în 2024). Totodată se remarcă accelerarea dinamicii încasărilor brute din TVA începând din luna august, pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025.
Veniturile din accize au însumat 48,32 miliarde lei, consemnând o creștere de 4,3% (an/an), susținute de evoluțiile pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,7%), influențate și de efectul majorării nivelului accizelor conform Legii nr.141/2025. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 53,81 miliarde lei, în creștere cu 9,2%, dinamică influențată de vărsămintele din veniturile nete ale BNR.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au crescut cu 79,1% (an/an), de la 42,4 miliarde lei în anul 2024 la 75,9 miliarde lei în anul 2025.
“Suma de 75,9 miliarde lei se compune din: 22,9 miliarde lei sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR; 18,0 miliarde lei reprezentând sume de la Uniunea Europeană pe politica agricolă comună (FEGA, FEADR, FEAMPA); 17,8 miliarde lei sume aferente refinanțărilor proiectelor pentru beneficiari și/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene și 17,2 miliarde lei sume de la Uniunea Europeană din fonduri structurale și de coeziune, inclusiv 2,6 miliarde lei sume primite la Uniunea Europeană aferente proiectelor începute cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR și eligibile pe Programul Oprațional Transport”, menționează MF în document.
De asemenea, accelerarea absorbției PNRR reflectată la sfârșitul anului 2025, respectiv la un nivel de 22,9 miliarde lei față de 12,9 miliarde lei înregistrate în primele 11 luni, este determinată de modificarea structurii de finanțare a unor proiecte de investiții mature, finanțate inițial din componenta de împrumut, în contextul PNRR revizuit, ca urmare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 17 noiembrie 2025 de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare și reziliență al României.
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 808,73 miliarde lei, reprezentând 42,36% din PIB, din care cheltuieli totale exclusiv asistenta financiara din partea UE sau altor donatori în sumă de 732,82 milioane lei, reprezentând 38,4% din PIB, în scădere cu 0,5puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024 a cheltuielilor totale exclusiv asistenta financiara din partea UE sau altor donatori în sumă de 684,70 milioane lei, reprezentând 38,9% din PIB. Astfel, analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, se observă că ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 167,72 miliarde lei, în creștere cu 1,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,8% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent. Pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale, pentru anul 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024, cheltuielile de personal au înregistrat o evoluție descrescătoare începând cu luna iulie, având o medie lunară de 13,72 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2024, unde media lunară a cheltuielilor de personal, excluzând hotărârile judecătorești, a fost de 14,15 miliarde lei.
“Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 100,63 miliarde lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale respectiv 3,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 12,9% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate”, transmite MF.
În 2025, cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,50 miliarde lei, cu 14,22 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au fost de 250,88 miliarde lei, în creștere cu 12% în 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
“Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (2,92 miliarde lei), precum și plata concediilor medicale care a fost în sumă de 6,4 miliarde lei, cu 60% mai mult față de anul 2024”, se arată în comunicat.
În ceea ce privește cheltuielile cu subvențiile, acestea au fost de 12,55 miliarde lei, această sumă reprezentând în principal subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (931,32 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 16,31 miliarde lei, reprezentând 0,9% din PIB, în scădere cu 3,25 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent. În aceste cheltuieli se reflectă, în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Potrivit datelor MF, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 90,27 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cheltuielile aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au însumat 138,20 miliarde lei, în creștere cu 15,70% față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 119,45 miliarde lei.
Valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR au fost de 78,55 miliarde lei, reprezentând 56,84% din totalul cheltuielilor pentru investiții.
Potrivit ministrului Finanțelor, ținta de deficit bugetar pentru anul 2026 este spre 6% din PIB, iar proiecția de creștere economică în jur de 1%.
