Tânărul fermier: la coada vacii la Cluj sau la căpşuni în Spania

Opt din 10 tineri din mediul rural vor să meargă la lucru în străinătate, conform unui studiu al World Vision. Organizaţia dă alternativa: plasamente naţionale în ferme private autorizate.

Organizaţia World Vision România vrea să creeze un sistem de ferme private, unde elevii şi studenţii de la ţară să fie pregătiţi şi certificaţi pentru o carieră în agricultură şi dezvoltare rurală, dar şi să genereze o strategie naţională de promovare a învăţământului profesional şi tehnic agricol. Actorii implicaţi în aceste proiecte şi-au exprimat ieri în cadrul unei dezbateri la Cluj-Napoca.

Mircea Ciurea, Cooperativa Agricolă Someş-Arieş: „Studenţii sosiţi la mine la fermă de la Universitatea de Ştiinţe Agricole erau foarte plictisiţi, fumau; spuneau că ei vin doar pentru adeverinţa de practică. Unul singur a demarat o afacere, pe 102 ha, la Fundătura, însă s-a lovit de greutăţi pentru că nu avea utilaje".

Dana Buzducea, World Vision: „Opt din 10 dintre tinerii din mediul rural vor să migreze în străinătate. Ar trebui ca fermierii care primesc tineri să fie motivaţi financiar".

Avram Fiţiu, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară: „Nu avem o lege a statutului agricultorului, fermierului sau ţăranului. Învăţământul agronomic nu este pregătit pentru aceste categorii. În Europa ferma e familială, iar ţăranul sau soţia sa trebuie să fie tractorist, portar, mecanic, contabil. Un milion de copii trebuie să meargă o dată pe an la o fermă să vadă că laptele îl dă vaca".

Iuliu Suătean, Direcţia Agricolă: „Niciun fermier nu a primit vreo solicitare pentru a-i primi pe juniorii din satul vecin. La târgul Agraria va fi o sală în care să se întâlnească elevii cu fermierii. Acolo pot vedea şi tehnologii, şi animale".

Marton Horvath, Primăria Mociu: „În România am distrus liceele agricole, CAP-urile, IAS-urile. Aici câştigă intermediarul, nu producătorul. Noi avem un proiect cu ferma Cosm-Fan, unde aducem elevii cu microbuzele. Pe unii dintre ei i-am făcut primari pentru o zi, i-am dus cu mine la prefectură, la târgul de animale, care era un barometru al judeţului".

Dan Ţandea, Sindicatul Crescătorilor de Taurine: „Pe când eram copii, ne duceau la cules de struguri sau de ardei, la grajd, şi eram plătiţi în consecinţă. Dacă produsul agricol nu are valoare în România şi vom continua să producem doar din necesitate sau pasiune, copiii noştri vor prefera să meargă la căpşuni în Spania".

Maria Bena, Colegiul Tehnic Raluca Ripan: „Noi făceam practica în livada Palocsay, dar aceasta s-a desfiinţat. Pentru specializarea agricolă pe care o avem mergem mai mult pe nivelul teoretic. Se pot face parteneriate cu fermierii, dar există o reticenţă din partea acestora".

Carol Okos, Primăria Gilău: „Nu avem copii doritori să facă această meserie de agricultor pentru că politicile de stat se modifică din patru în patru ani. Prestigiul agricultorului este zero la noi. Concepţia este că din agricultură se trăieşte foarte greu şi foarte prost, dar sănătos. Am fost grânarul Europei, dar nu vom mai fi degrabă. Din 10 milioane de hectare arăm doar o treime".

Dorin Bota, Oficiul Judeţean pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit: „Cei din programul Tânărul Fermier trebuie să provină 90% din mediul rural, nu să îl aduci pe cel din Cluj-Napoca în Floreşti".

Crenguţa Bărbosu, World Vision: „Lipsa profesionalizării în meseriile agricole face ca statutul de agricultor sau fermier în România să fie considerat azi inferior şi indezirabil pentru tineri. Agricultura românească va beneficia de fonduri europene de 17,5 miliarde de euro în perioada 2014-2020, în condiţiile în care acum hrănim doar 8 milioane de români, iar 12 milioane mănâncă din import".

Maria Simuţ, Inspectoratul Şcolar Judeţean: „În Cluj nu avem licee agricole exclusive, ci doar specializări agricole la unele dintre ele: mecanică agricolă, la Cluj-Napoca, sau tehnicieni veterinari, la Turda. Elevii care au ajuns acolo nu au făcut-o din propria dorinţă, ci ca urmare a repartiţiei computerizate".

Marton Balogh, Fundaţia Civitas: „Resursa umană este slabă pe agricultură în România, deşi există proiecte de miliarde de euro accesate pentru pregătirea profesională şi continuă, dar nu se pliază pe realitate. Mulţi tinerii care primesc 25.000 sau 40.000 de euro să se instaleze la sat nu au nicio treabă cu agricultura".

Radu Todea, tănâr fermier: „Eu sunt la Facultatea de Construcţii, dar am părinţii zootehnişti. Am accesat proiecte pe fonduri europene în iunie şi iulie 2012, dar nu am primit niciun răspuns. Din toamnă voi merge şi la Facultatea de Zootehnie".

 

Fermă ca la carte

Ferma demonstrativă Agrovision din Buneşti (judeţul) Braşov, iniţiată de World Vision, are 85 de animale, dintre care 44 de vaci cu lapte, 112 ha de teren agricol şi de păşune. Laptele este livrat companiei Hochland. La centrul de pregătire s-au instruit 683 de persoane în agroturism şi mecanic de utilaje agricole, iar 2.500 au participat la cursuri şi demonstraţii practice. 32 de femei au înfiinţat un atelier de ţesătorie, 1.800 de copii au participat la şcoli de vară. Programul de dezvoltare agricolă funcţionează în Cluj, Iaşi, Constanţa, Dolj şi Vâlcea.