Topul creșterilor salariale: Clujul înregistrează avansuri record pentru angajați și se află în fruntea clasamentului național

După zece ani de creșteri aproape neîntrerupte ale salariilor, 2025 marchează o schimbare de ritm: diferențele dintre județe se accentuează, iar în unele zone salariile chiar scad.

Clujul se detașează ca lider al creșterilor, cu un avans de aproape 600 de lei într-un an, în timp ce șase județe au înregistrat scăderi, arată calculele ZF pe baza datelor oficiale de la Institutul Național de Statistică (INS).

Datele INS, centralizate de ZF, arată că județul Cluj conduce topul național al creșterilor salariale, cu un avans de 590 de lei în iulie 2025 față de aceeași lună a anului precedent. Creșterea din Cluj depășește inclusiv avansul din București, unde salariul mediu net a crescut cu 389 de lei, până la 7.016 lei.

După Cluj, cele mai mari creșteri salariale se regăsesc în județele Argeș, Mureș și Hunedoara, cu peste 500 de lei în plus față de anul anterior. Alte județe, precum Brăila, Ilfov sau Harghita, au avut un avans de sub 300 de lei în aceeași perioadă.

În iulie 2025, în șase județe salariile medii nete nu doar că au stagnat, ci chiar au scăzut față de iulie 2024. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Mehedinți și Gorj, unde salariile au fost mai mici cu peste 100 de lei, iar Vaslui, Neamț, Vrancea și Satu Mare au înregistrat și ele evoluții negative, mai temperate.

„În 2025, creșterile salariale s-au temperat față de anii precedenți. Deși salariile au continuat să urce, ritmul a fost mai lent, în jur de 6–7% în medie, iar creșterea reală – adică puterea de cumpărare – a fost modestă. Companiile au devenit mai prudente din cauza presiunilor fiscale, a costurilor tot mai mari și a încetinirii economiei. În multe domenii, majorările au fost mai degrabă simbolice, direcționate către pozițiile critice sau oamenii pe care angajatorii nu își permit să-i piardă”, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

Pe ansamblu, șase județe au înregistrat scăderi salariale: Mehedinți, Gorj, Vaslui, Neamț, Vrancea și Satu Mare. Alte județe, precum Botoșani, Maramureș și Suceava, au avut creșteri de sub 1%, ceea ce, raportat la inflație, echivalează cu o stagnare reală.

La nivel național, salariul mediu net a urcat de la 5.242 de lei la 5.517 lei, ceea ce reprezintă o creștere de 275 de lei sau 5,25%.

„Pentru 2026, ne așteptăm la o evoluție similară – poate ușor mai bună, dar fără salturi spectaculoase. Într-un scenariu optimist, creșterile salariale ar putea reveni la 6–8%, însă depind mult de inflație, stabilitatea fiscală și de cât de repede își revin sectoarele private afectate în 2025. Cel mai probabil, accentul se va muta de la creșteri uniforme la recompensarea performanței și la beneficii non-financiare”, a mai punctat Sorina Faier.

Cele mai mari salarii rămân în marile centre economice, însă ritmurile de creștere sunt mai temperate. Bucureștiul rămâne pe primul loc, cu un salariu mediu net de 7.016 lei (+5,87% față de anul trecut), urmat de Cluj (6.696 lei) și Timiș (5.934 lei). Deși creșterile procentuale sunt mai mici, valorile absolute mențin aceste zone mult peste media națională.

Diferențele regionale rămân pronunțate: diferența dintre cel mai mare și cel mai mic salariu mediu depășește 2.700 de lei – un salariat din București câștigă cu peste 60% mai mult decât unul din Teleorman, deși acesta din urmă a avut una dintre cele mai mari creșteri procentuale din țară. Regiunile din nord-est – Botoșani, Vaslui, Neamț, Suceava, Vrancea – rămân cele mai slab plătite, în timp ce vestul și centrul țării, împreună cu zona București–Ilfov, concentrează cele mai mari venituri și cele mai dinamice creșteri.

Pe termen lung, statisticile INS arată o creștere constantă și accelerată a salariilor medii, cu un avans total de aproape 160% în ultimii zece ani.