Cu mai mult timp în urmă, la capătul Guvernului Ponta 2, liberalii au renunţat la reinvestirea lui Silaghi ca ministru, întrucât acesta se află sub o anchetă a Agenţiei Naţionale de Integritate. Acum se execută o anchetă DNA. Am toate motivele să cred că preşedintele jucător, odată ieşit din starea de coabitare, este cel care a montat capcana Silaghi.
A devenit aproape un reflex automat. Un fel de reflex al lui Pavlov. Ori de câte ori este promovată o personalitate liberală într-un Guvern, într-o altă demnitate publică, se dezlănţuie ANI. Agenţia ia pe rând la puricat. În acest proces orice semn de întrebare este transformat, în mod automat, într-un dosar. Care imediat e făcut public. Şi nu orinude. Ci în presa băsistă. Durează apoi mult timp, în orice caz peste un an, până când liderul politic respectiv reuşeşte să demonstreze că dosarul ANI a fost o făcătură. Dacă însă mai încearcă să intre în priza administraţiei publice centrale, atunci îl ia în baza DNA.
Şi în cazul DNA, ca si în cazul ANI, este urmată aceeaşi schemă. Desigur cu particularităţile utilizate de cele două instituţii. Apare un denunţ. Conform acestuia, respectiva persoană a luat mită. Ori a şantajat pentru a obţine mită. A utilizat autoritatea publică în interes personal. Sau în interes de partid. Denunţătorul este de fiecare dată o persoană în cârca căreia DNA a plasat, pe drept sau pe nedrept, un dosar greu. Nu există vreun flagrant. Nu există vreo dovadă ori înregistrări telefonice legal obţinute. În schimb apar nenumărate stenograme. Sunt aşezate ca într-un puzzle diferite dialoguri din tot ceea ce a vorbit o persoană pe telefon luni de zile. Este construită imaginea unui demnitar corupt. Înainte de a fi fost administrată vreo probă. Asemenea informaţii "pe surse" sau chiar oficiale sunt plasate, pentru început, tot în presa băsistă. Anterior preşedintele jucător lansase un nevinovat semn de întrebare sau chiar un semnal de atenţionare, dacă nu cumva o acuzaţie aluzivă la adresa liderului politic PNL. Şi aşa se construieşte un caz.
Un caz ANI ori un caz DNA abil mediatizate, puse iscusit în scenă se transformă într-un scandal politic. Până când scandalul se dezumflă, liberalii se aleg cu o anatemă. Liderii lor sunt nişte nenorociţi. Sunt corupţi. Conduc reţele de crimă organizată. Devalizează statul.
Cazul Ovidiu Silaghi e tipic. Ca la carte. După manual. Omul de afaceri Nelu Iordache e ţinut sub arest de procurorii DNA de foarte mult timp. Toată lumea se aşteaptă ca el să "ciripească" despre Anca Boagiu. Cu ea trăsese marile tunuri. Cu ajutorul ei obţinuse uriaşul contract pe bani europeni despre care procurorii UE, iar nu procurorii de la Bucureşti, au aflat că ar fi fost fraudat. Dar ce interes aveau procurorii DNA, mânuiţi de domna Kovesi, ca Nelu Iordache să spună adevărul despre Anca Boagiu? Şi iată cum a fost confecţionat un alt caz. Un caz liberal.
După fix acelaşi model sau după un model asemănător au fost căptuşiţi cu false dosare de către ANI sau DNA, sau de către amândouă instituţiile şi Teodor Atanasiu, şi Paul Păcuraru, şi Tudor Chiuariu şi mulţi alţii. Doar împotriva Noricăi Nicolai Traian Băsescu s-a simţit obligat să acţioneze de unul singur. Invocând o aşa-zisă fişă profesională.
