Cine pe cine păcăleşte, de fapt

 Şi, implicit, posibilitatea vehiculată de unii reprezentanţi USL ca, în ziua celui de-al doilea tur de scrutin, să poată fi votată şi Constituţia revizuită. Băsescu, ajutat de Curtea Constituţională, a tras de timp cât a putut. Şi a împins acest termen la limită. Unii spun că s-ar fi păcălit. Eu nu cred asta. Eu sunt convins că Băsescu le-a întins adversarilor săi o momeală. Am găsit în presă un calcul interesant pe care şi-l fac unii, adăugând 365 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a Legii, de astă dată validată şi promulgată, a referendumului. Prin această aritmetică ar fi, spun unii, posibil ca, adăugând cele 365 de zile ale anului, să fie tehnic posibil ca al doilea tur de scrutin să fie organizat simultan cu referendumul pentru Constituţie. Ce s-ar întâmpla dacă asemenea calcule ar fi materializate?

Să admitem că reprezentanţii USL insistă în a specula o aşa-zisă greşeală de calcul cu o singură zi făcută de Traian Băsescu. Şi că, prin urmare, ar încerca materializarea proiectului simultaneităţii celor două scrutinuri. Deşi există un asemenea precedent al unor alegeri prezidenţiale şi al unui referendum, el nu este identic. În ce sens? Când s-a mai întâmplat acest lucru, în 2009, nu a fost vorba despre un referendum pentru o Constituţie revizuită. Ci doar despre un referendum prin care cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe dacă doresc sau nu ca numărul parlamentarilor să fie redus la 300, iar ei să funcţioneze nu în două, ci într-o singură cameră. În mod evident nu este vorba despre acelaşi lucru. Simultaneitatea celor două acţiuni electorale nu era de natură să pună în discuţie conţinutul mandatului prezidenţial. În situaţia în care ne aflăm, aceasta temă ar deveni de primă mărime şi de primă importanţă.

Este evident că dacă şi noul preşedinte şi Constituţia revizuită se hotărăsc în aceeaşi zi, în mentalul colectiv şi nu numai va fi pusă, în mod legitim, întrebarea: Pe ce mandat va funcţiona succesorul lui Traian Băsescu? Pe cel de cinci ani sau pe cel de patru ani din Constituţia revizuită? Şi în ce vor consta atribuţiile acestuia? Ele vor fi extinse cum sunt cele deţinute în prezent de preşedinte sau restricţionate sub imperiul Constituţiei revizuite?

Chiar din momentul în care s-ar pune asemenea întrebări, în mod evident şi în mod automat va intra în ecuaţie o altă temă. Legitimitatea şi constituţionalitatea simultaneităţii referendumului cu alegerile prezidenţiale. Pentru că nici într-un univers ştiinţifico-fantastic nu i se poate solicita unui simplu cetăţean ca din oferta prezidenţială existentă să fie în stare să aleagă, punând ştampila pe un singur nume, un preşedinte jucător şi în acelaşi timp un preşedinte nejucător, un preşedinte pentru cinci ani, deci care ar putea să-l nominalizeze şi pe viitorul premier, chiar să hotărască el însuşi cine va fi şi, în acelaşi timp, un preşedinte cu un mandat doar de patru ani.

Şi, în momentul în care va exista această dilemă formultă în termeni expliciţi şi fermi de către jucătorii politici, Curtea Constituţională va fi obligată să se pronunţe, ca de altfel şi opinia publică. Internă şi externă. Ca să nu mai vorbim de ambasade şi reprezentanţi ai guvernelor din alianţele noastre euro-atlantice.

Cel care va pierde va fi depunctat chiar în privinţa voturilor pe care candidatul le va lua la prezidenţiale. Cel care va avea câştig de cauză în această polemică de maxim interes îşi va crea pentru sine, precum şi pentru cei pe care îi susţine un incontestabil avantaj electoral.

Eu cred că Traian Băsescu a mizat pe acest tip de raţionament şi că le-a întins o capcană adversarilor săi. 7