Stinge cineva lumina la PNL?

Nu e o gluma. Conducerea unui intreg partid demisioneaza. Este conducerea celui mai mare partid din opozitie. Va urma, inevitabil, un Congres Extraordinar. Pana atunci, vor trece multe zile. In care oamenii politici vor face manevre. Isi vor organiza unii altora ambuscade. Vor exista diversiuni. PSD este interesat in distrugerea PNL. Pentru ca s-ar alege cu o parte din electorat. Si pentru ca ar avea un adversar mai putin. Celelalte partide din opozitie ar avea si ele ceva de castigat, daca, la capatul crizei, PNL ar sucomba sau s-ar rupe sau ar iesi mai slab decat a intrat. Care ar fi scenariile intelepte? Altele decat cele sinucigase? Pentru a reusi sa raspundem la aceasta intrebare, sa vedem care ar putea fi scenariile fatale acesutui partid istoric.

Unul, care se vehiculeaza in aceste zile din ce in ce mai vocal, este reintoarcerea alaturi de PSD si refacerea USL. Ponta este interesat sa-si asigure astfel victoria la prezidentiale. Si sa-i canibalizeze mai usor pe liberali. Se bazeaza pe faptul ca a reusit sa-l covinga pe Calin Popescu Tariceanu, oferindu-i functia de presedinte al Senatului, sa faca diligentele necesare pentru preluarea conducerii partidului sau, intr-o alta varianta, pentru a-l rupe si a lua, daca nu stampila PNL, macar o parte cat mai consistenta a acestui partid, readucand-o in curtea socialistilor. In oricare dintre formule, acest scenariu va duce, mai devreme sau mai tarziu, la distrugerea PNL.

Un alt scenariu sinucigas este o intelegere a dreptei, dusa atat de departe, incat sa conduca si la un pact cu Traian Basescu. In sensul ca, in schimbul sprijinului acordat de Basescu si sub presiune externa, PNL sa accepte, de dragul adjudecarii functiei prezidentiale, sa-i ofere lui Traian Basescu pe tava, cu primul pilej, conducerea Guvernului. Traian Basescu prim-ministru reprezinta un cosmar nu numai pentru Romania, ci si sau, in primul rand, pentru Partidul National Liberal, pe care, din aceasta pozitie, mai devreme sau mai tarziu, actualul locatar de la Cotroceni l-ar distruge.

Si atunci, realist vorbind, ce e de facut? In primul rand, este limpede ca se impune o miscare in plan extern. Crin Antonescu a propus astazi ceea ce eu unul afirm, de luni de zile, ca se va intampla. Si anume ca liberalii romani sa paraseasca Grupul ALDE si sa se afilieze, dand astfel mai multa consistenta, familiei popularilor europeni. In acest fel, avem certitudinea ca viitoarea conducere la nivelul UE va fi adjudecata de dreapta. Iar in plan intern, cred ca a sosit momentul ca, la Congresul Extraordinar, PNL sa ia decizia fuziunii, prin absorbtie, cu PDL. Evident, dupa o negociere prealabila si serioasa a functiilor de comanda din partid. Apoi, aceasta dreapta, care ar dobandi o consistenta de circa 35 la suta, urmeaza sa-si propuna candidatul pentru functia prezidentiala. Care va fi candidatul dreptei. In masura in care Crin Antonescu nu si-a pierdut suflul si are un potential de crestere, el ar putea fi foarte bine acest candidat al dreptei, detinand sau nu functia de presedinte PNL.

Daca se procedeaza cu intelepciune, dar fara prea multe ezitari, atunci tot ceea ce urmeaza sa se intample in PNL, spectaculos sau mai putin spectaculos, va fi subordonat acestui proiect, care desparte definitiv acest partid de PSD, dar nu il pune, sub nicio forma, in bratele lui Traian Basescu.