De ce nu ar trebui să vină Băsescu

Acest text nu are în intenţie nici o conotaţie electorală, chiar dacă este scris înainte cu doar 6 zile de turul 2 al alegerilor prezidenţiale.

Este un text pe care urma să îl scriu în orice situaţie, în momentul inaugurării primilor kilometri din Autostrada Transilvania, indiferent de momentul politic sau de cei aflaţi temporar la putere. ZIUA de CLUJ a fost prima instituţie media din Transilvania care a atras atenţia, încă din ianuarie 2005, despre declaraţiile iresponsabile ale premierului de atunci al României, Călin Popescu Tăriceanu, şi ale fostului şi încă actualului preşedinte al României, Traian Băsescu, cu privire la oportunitatea construcţiei autostrăzii ardelenilor. Joi, 3 februarie 2005, ZIUA de CLUJ titra pe prima pagină “Susţinere pentru Autostradă”.

 

Vineri, 11 februarie 2005 – “Dispute politice privind Autostrada Transilvania”. Sâmbătă, 5 martie 2005 – “Bechtel solicită penalizări României”, după ce prima factură pentru autostradă, de 112 milioane de dolari, nu a fost achitată în 15 ianuarie 2005.

 

Luni, 28 martie 2005 – “Transilvania nu merită autostradă” - Băsescu şi Tăriceanu uită cine i-a adus la putere. Premierul urmează modelul de ingratitudine al preşedintelui şi pune cruce Autostrăzii Transilvania.

 

Marţi, 29 martie2005  – “Autostrada portocalie”- alegătorii de pe culoarul Bechtel ar putea decide soarta anticipatelor. Liderii actualei puteri par să ignore faptul că Transilvania le-a adus cele mai multe voturi atunci când au avut nevoie mai abitir de ele. Fie că şi-au făcut aceste calcule, fie că şi-au urmărit doar interesul electoral, aliaţii D.A. s-ar putea trezi, în eventualitatea unor anticipate, cu o palmă venită chiar din partea celor care i-au adus la putere.

 

Sâmbătă, 10 aprilie 2005 – “Coaliţia ardelenilor pentru autostradă”- indiferent de culoarea politică, politicienii clujeni s-au constituit într-un grup compact pentru susţinerea autostrăzii Braşov-  Borş. în replică, 31 de parlamentari ai PNL şi PD, provenind din opt judeţe, s-au constituit ieri, la Deva, într-un grup care face lobby pentru construirea autostrăzii pe culoarul 4 paneuropean Bucureşti - Nădlac.

Acestea au fost doar primele materiale publicate în chiar primele luni de existenţă a ZIUA de CLUJ.

 

 De atunci au urmat alte zeci, poate, sute de articole despre Autostrada Transilvania şi odiseea ei. Au fost scrise, de asemenea, editoriale ale subsemnatului sau ale colegului Tavi Hoandră, atât în ZIUA de CLUJ, cât şi în ZIUA ediţia naţională, în care trăgeam semnale de alarmă privind impactul dezastruos la nivelul Ardealului în cazul în care se stopează construcţia acestei autostrăzi. Practic, ZIUA de CLUJ a crescut odată cu construcţia autostrăzii. Trei dintre temele esenţiale şi majore abordate de publicaţia noastră fiind subiectul Autostrăzii Transilvania, al reconstrucţiei stadionului Ion Moina şi al sinistrului fenomen al blocurilor între case şi urbanismului deşănţat dezvoltat în ultimii 5 ani în capitala Ardealului.

 

Tocmai pentru că am urmărit atât de atenţi odiseea Autostrăzii Transilvania, pot spune, fără nici cea mai mică urmă de îndoială în glas, că actualul preşedinte al României, Traian Băsescu, nu are ce căuta la tăierea panglicii inaugurale decât dacă doreşte să sfideze realitatea propriilor declaraţii din anii 2005 – 2006, când a fost pe faţă împotriva autostrăzii. La fel, cel puţin pentru mandatul din timpul Guvernului Tăriceanu I, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu ar fi trebuit să stea acasă.

 

 Din fericire, în cazul Domniei Sale, interesul pentru autostradă în cel de-al doilea mandat de premier, cel din timpul Guvernului Tăriceanu II, 2007 – 2008, a arătat cu totul altfel în privinţa atitudinii faţă de acest proiect vital pentru Transilvania. în ianuarie 2005, preşedintele Băsescu făcea declaraţii uimitoare la Londra, cu privire la proiectul Autostrăzii Transilvania. Domnia Sa susţinea că proiectul Autostrăzii Braşov – Borş ar fi unul ineficient, fără acoperire economică. Mai mult, susţinea că acest proiect ar aduce grave prejudicii mediului înconjurător. De asemenea, acelaşi preşedinte Traian Băsescu afirma la acea oră că mai puţin de 15% din traficul Est-Vest ar fi  preluat de această autostradă şi, în consecinţă, nu s-ar susţine strategic construcţia autostrăzii.

 

în martie 2005, fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor, clujeanul Sorin Bota, atenţiona că Bechtel are dreptul de a aplica între 0,2 şi 0,3% penalităţi pe zi statului român în cazul în care întârzie plata facturilor pentru lucrările deja realizate. Potrivit acestuia, România ar fi fost obligată- pentru a nu se amâna integrarea din 1 ianuarie 2007, prin aplicarea unei clauze de salvgardare- să finalizeze 300 de km de autostradă şi să aibă în execuţie alţi 750 de km. România a intrat, în cele din urmă, în Uniunea Europeană, nu s-a aplicat nici o clauză de salvgardare, dar abia la trei ani de la integrare vom avea funcţionali 42 de km de autostradă.

 

Mai mare ruşinea! Premierul Călin Popescu Tăriceanu făcea, în 27 martie 2005, declaraţii similare preşedintelui României, care anunţau, practic, punerea pe butuci a Autostrăzii Braşov – Borş. în acel moment, premierul spunea că este prioritar coridorul 4, cu intrare pe la Nădlac, urmând ca proiectul Autostrăzii Transilvania să fie reluat în funcţie de rezervele financiare care vor rămâne după realizarea primului tronson amintit.  Această declaraţie venea după ce preşedintele Traian Băsescu agitase din nou spiritele în Transilvania, prin anunţul de reziliere a contractului cu Bechtel şi renunţare la proiectul autostrăzii, în favoarea proiectului sudic.

 

Explicaţia celor doi înalţi demnitari era cel puţin aiuritoare, aceştia făcând referire la “impactul de mediu” produs şi asupra “ecosistemului şi patrimoniului istoric săsesc din Transilvania”, care ar fi afectate grav de autostradă. La acel moment a existat un front politic clujean fără precedent pentru sprijinirea acestui proiect. Indiferent de culoarea lor politică, reacţiile politicienilor clujeni mi-au rămas în minte ca un unic moment în ultimii 5 ani. Emil Boc, Ioan Rus, Mihail Hărdău (pe atunci prefect), Marius Nicoară (pe atunci preşedinte CJ Cluj), Daniel Buda, Horea Uioreanu, Vasile Dâncu, Norica Nicolai, Mircia Giurgiu, Gheorghe Funar (pe atunci senator) sau Eckstein Kovacs Peter (pe atunci senator) au anunţat public că vor face lobby pe lângă premier, preşedinte şi cel mai nociv ministru al Transporturilor, cel puţin pentru Transilvania, democratul Gheorghe Dobre, ca proiectul Autostrăzii Transilvania să nu fie îngheţat.

 

 Ţin minte că ai mei colegi de la politic făceau atunci calcule privind suma voturilor pentru Băsescu în turul 2, precum şi suma voturilor pentru Alianţa D.A. pe cele două culoare: “Bechtel” şi “Coridorul 4”. Culoarul Bechtel - BH, SJ, CJ, MS, BV – Băsescu 666.446 de voturi, iar pe Coridorul 4 – AR, TM, HD, SB – 477.340 de voturi. La fel, la Alianţa D.A., pe culoarul Bechtel au fost 373.484 de voturi, iar pe “Coridorul 4”, 276.575 de voturi. Erau diverse modalităţi, prin care încercam să atragem atenţia unui preşedinte şi unui premier care în acei ani doreau să arunce Transilvania la gunoi.

 

Probabil, pentru a ascrie corect odiseea acestor primi 42 de km din Autostrada Transilvania, trebuie să începem cu începutul. Adică, momentul în care Ioan Rus, Vasile Dâncu şi Vasile Puşcaş, miniştri în Cabinetul Năstase, au reuşit impunerea acestui proiect în detrimentul Coridorului 8, prin Moldova sau momentele în care Emil Boc, Daniel Buda şi Mihail Hărdău încercau să-şi convingă preşedintele, pe Traian Băsescu, precum şi omul de paie al acestuia, ministrul Dobre, despre încetarea declaraţiilor anti-Autostrada Transilvania. La fel de importanţi au fost anii 2007-2008, când liberalii Marius Nicoară, Norica Nicolai şi Horea Uioreanu au făcut presiuni către colegul lor Ludovic Orban, ministru al Transporturilor, şi către premierul Tăriceanu 2 pentru a finanţa tronsonul de autostradă de pe raza judeţului Cluj.

 

 Pentru a fi oneşti până la capăt, trebuie să recunoaştem că e puţin probabil să fi avut funcţionali chiar şi aceşti primi 42 de km, o centură mai largă a Clujului, dacă nu se afla în ultimele 11 luni, la conducerea Guvernului, un clujean, fostul primar Emil Boc. în acest an, ZIUA de CLUJ a scris despre momentele în care deputatul Nicolae Popa din Bihor, preşedintele CJ Gorj, Ion Prioteasa, sau preşedintele CJ din Constanţa, Nicuşor Constantinescu, îl atacau  public pe premier tocmai pentru faptul că finanţează prioritar proiectele Clujului.

 

Cu siguranţă, toţi cei care au urmărit în ultimii 5 ani evoluţia discuţiilor privitoare la “autostrada ardelenilor” îmi vor da dreptate, indiferent de culoarea lor politică, că Traian Băsescu nu poate veni să taie panglica acestui prim tronson doar dacă este nesimţit.