Ce se ascunde în spatele referendumului?

Deşi a trecut ceva timp de când dl Băsescu a anunţat referendumul pentru “micşorarea” Parlamentului, întâmplător, fără nici o legătură cu nimic, exact în ziua alegerii noului preşedinte, cel care va păstori interesele României în următorii cinci ani, adevărata “cheie” a acestui gest, tocmai pentru faptul că pare incredibil de simplă, nu a apărut în nici una din analizele pe care le-am văzut sau auzit până acum.

începând cu primele dezbateri de la televiziuni şi radiouri, în care s-au vânturat idei, de la cea a tradiţiei româneşti şi europene a parlamentului bicameral, trecând prin necesitatea imperioasă, pentru o ţară cu vădite înclinaţii spre totalitarism şi dictatură, a unui parlament puternic, care să “taie” atât apetitul vreunui politician din familia lui Chavez, cât şi al unui electorat neinformat şi neevoluat către vreun “tătuc” din cunoscuta speţă a Ceauşeştilor, toată lumea politică şi societatea civilă au căzut la unison: referendumul pentru micşorarea numărului de parlamentari şi, eventual, transformarea parlamentului bicameral în unul unicameral nu este recomandabil României.

 

 Apoi, la apariţia afişelor  în care chiar preşedintele îndeamnă poporul spre una dintre soluţiile pentru care acest referendum a fost conceput, lucru ilegal de-a dreptul (fără a mai pune la socoteală vulgaritatea şi incitarea la violenţă pe care afişul pro micşorarea numărului de aleşi ai românilor o degajă!), toată lumea, inclusiv autorităţile electorale, şi-au exprimat dezaprobarea. Autoritatea electorală chiar a interzis afişul prezidenţial, pe care, din păcate, nimeni nu se grăbeşte să-l dea jos. Ar mai fi multe motive din care această aşa-zisă consultare publică privitoare la o instituţie fundamentală a democraţiei (care pe plan european, nu doar în România, nu se bucură de o imagine prea bună în rândul populaţiei) nu este în nici un caz necesară.

 

în treacăt, trebuie spus că motivul economiei, care, chipurile, se va face la buget, e  nesemnificativ, din moment ce cheltuielile anuale ale Parlamentului României sunt mai mici decât jumătatea bugetului alocat ministerului turismului condus de dna Elena Udrea! Cred că toată “zdroaba” analiştilor şi a politicienilor (normali) de a intra în substanţa a ceea ce înseamnă un referendum, o adevărată consultare populară, atunci când, doar în cazuri foarte speciale, situaţia este imperios necesară, este, de fapt, poate cea mai sterilă dintre dezbaterile publice pricinuite de una sau alta din “figurile” cu care ne-a obişnuit dl Băsescu în ultimii cinci ani.

 

în fapt, cred că adevăratul motiv din care dl preşedinte a hotărât să “forţeze” urnele, prin instigarea unei anume categorii de electorat, aceea căreia i se adresează prin Etno tv, este unul mult mai simplu şi mai trist decât cele enumerate mai sus: cred că dlui preşedinte îi este mai degrabă teamă că, dacă lucrurile merg tot aşa pentru D-Sa în campanie, riscă să nu intre în turul doi! Este cu atât mai plauzibil, cu cât orice cetăţean poate vedea cu ochiul liber căderea liberă în care acesta se află, din motive pe care nu le mai enumăr aici.

 

Să ne gândim doar la prestaţia jalnică pe care a avut-o recent, când, alături de securistul care îl supraveghea altădată pe Dan Deşliu, de interlopi şi de lingăi precum Traian Ungureanu, l-au jignit şi l-au ameninţat pe unul din puţinii disidenţi pe care i-a avut România, poetul şi ziaristul Mircea Dinescu...

 

Ori, în condiţiile astea, fără a minţi în vreun fel electoratul, riscul de a nu se afla în turul doi al alegerilor e mai înspăimântător decât chiar analiza eşecurilor şi a distrugerilor pe care le-a generat acesta în cei 15 (cincisprezece!) ani de când se află în politică.