Sportul clujean

Sportul clujean
Despre sport sunt reflecţii culturale şi etice abundente, chiar dacă rareori sunt citate.

Bunăoară, de la jurnalişti americani ne vine observaţia că “în America, sportul este opiul poporului” şi că doar cel care practică anumite sporturi ajunge la cunoaştere: “cine vrea să cunoască inima şi mintea Americii trebuie să înveţe baschetul”, ni se spune.

 

 Sportul este, pe de altă parte, terenul pe care câştigă fiecare participant: “Lumea sportului este un brelan, în care totul este confundat: poate gândi că a câştigat şi acela care adesea a pierdut”, ne spune o maximă franceză. Desigur, sportul nu este totdeauna inocent. George Bernard Shaw argumenta că “atunci când cineva vrea să omoare un tigru, numeşte aceasta sport, dar când tigrul vrea să-l omoare, acela vorbeşte de ferocitate”.

 

George Orwell socotea sportul “război fără împuşcături”. Iar evocarea de astfel de reflecţii poate continua.

 

Dincolo de orice reflecţii, însă, avem toate temeiurile să spunem că sportul este parte a culturii pe care universităţile o promovează şi parte a culturii în general. Având această convingere, înaintaşii noştri de acum 90 de ani au luat iniţiativa, care avea să devină istorie, de a organiza clubul sportiv studenţesc de la Cluj, primul în ţară, în acest profil. Astăzi se cuvine să rememorăm iniţiativa, fiind vorba de una dintre acţiunile cu efecte durabile în sportul clujean şi în mişcarea sportivă naţională. Colegii mei şi întreaga comunitate a Universităţii Babeş-Bolyai mi se alătură în a exprima preţuirea şi omagiul sincer faţă de cei care, de-a lungul generaţiilor, au ilustrat, cu performanţe, sportul studenţesc clujean şi sportul naţional, faţă de antrenorii lor şi faţă de cei care au organizat mişcarea sportivă studenţească în principala Universitate din Transilvania.

 

La capătul dinspre noi al oricărei istorii se constituie în mod firesc învăţături şi datorii. învăţătura majoră se referă la importanţa crucială a iniţiativelor şi eforturilor stăruitoare în construcţia instituţiilor. Numai acolo se nasc instituţii durabile unde oamenii se preocupă să-şi organizeze viaţa în lumina unei valori. Această învăţătură priveşte apoi importanţa devoţiunii. Numai acolo se nasc şi se menţin lucruri noi unde este pasiune pentru a face altceva. Datoriile pe care le resimţim, la nouă decenii de societate sportivă universitară la Cluj, sunt multiple. Cea mai importantă este datoria construcţiei mai departe a bazei profesionale a sportului universitar clujean, care este Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii, şi asigurarea infrastructurii adusă la zi pentru educaţia fizică şi sportul de performanţă.

 

Sub aceste ultime două aspecte, ne bucurăm să putem spune că paşii înainte sunt deosebit de semnificativi. Cu 67 de cadre didactice şi 2.188 de studenţi, asigurând pregătire la cele trei nivele (bachelor, master şi doctorat, în curând), cu programe exigente şi performante, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a atins în aceşti ani cea mai mare dezvoltare în istoria de până acum. Clubul “Universitatea”, având susţinerea Universităţii Babeş-Bolyai şi a economiei locale şi regionale, reprezintă tot ce este mai bun în materie în această parte a ţării.

 

După restabilirea facultăţii ca entitate autonomă (1994) şi alocarea infrastructurii (clădirile) de astăzi (1995), au urmat investiţii majore, de anvergură fără precedent, în Parcul “Iuliu Haţieganu”. Pista de atletism adusă la standarde internaţionale (1996), amenajarea reţelei hoteliere a Universităţii Babeş-Bolyai (1998), construcţia Hotelului Universitas (2003), a Sălii de Jocuri “Gheorghe Roman” (2008), a clădirii “Kynetoterapia” şi “Palestra”, a altor săli şi terenuri, a Bazinului de Nataţie (2009), care intră astăzi în funcţiune, a Căminului Studenţilor Sportivi Sportul XXI – a cărui construcţie începe în acest an – sunt probe ale efortului făcut de Universitatea Babeş-Bolyai pentru a moderniza până la capăt infrastructura indispensabilă practicării sportului.

 

De pildă, efortul financiar făcut, pe parcursul a trei ani de lucrări, în construcţia Bazinului de Nataţie (care face acum să fie cel mai modern din ţară) a fost de peste 200 de miliarde lei, dintre care mai mult de jumătate au reprezentat contribuţia din resurse proprii a Universităţii Babeş-Bolyai. Pot confirma că efortul instituţiei va fi deosebit de susţinut în anii ce vin, iar continuarea consolidării Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, a Clubului “Universitatea” şi ameliorarea infrastructurii constituie, în fapt, un omagiu profund adus iniţiativelor de acum nouăzeci de ani şi de mai târziu.

 

Comenteaza