Cutremurul din Japonia: consecinţe economice

Este cel mai sever cutremur din arhipelagul nipon şi al patrulea ca intensitate pe mapamond
(din datele existente din 1900). Cutremurul a provocat incendii la centrala energetică de la Fukushima, determinând declanşarea crizei nucleare (accident nuclear de gradul 6 pe o scară până la 7). De altfel, premierul nipon, Naoto Kan, cataloga situaţia actuală drept cea mai critică de la finele celui de-al Doilea Război Mondial. Cel mai sever dezastru natural din ultimele decenii din Japonia a afectat puternic activitatea economică a arhipelagului, fiind resimţit în toate sectoarele economice: energie (nucleară), industrie (auto), financiar, transport. Cu alte cuvinte, această catastrofă naturală va avea o serie de consecinţe economice, cel puţin pe termen scurt.

În primul rând, trebuie menţionat că acest cutremur a avut loc într-un moment în care economia niponă resimte încă consecinţele crizei economico-financiare şi se confruntă cu o serie de dificultăţi structurale. După aproape două decenii în care au predominat contracţia economică şi deflaţia, aceasta se confruntă cu dezechilibre bugetare acute: deficitul bugetar consemnat pe parcursul a 18 ani consecutivi a determinat acumularea unei datorii publice record (peste 200% din produsul intern brut - PIB). Totodată, Japonia este o ţară îmbătrânită, 20% din populaţie are peste 65 de ani (iar unele instituţii previzionează o dublare a acestui nivel în următoarele patru decenii). După doi ani de contracţie (2008 - 1,2%, 2009 - 5,2%) PIB-ul nipon a crescut cu aproximativ 4% în 2010. Cu toate acestea, în ultimele trei luni ale anului trecut economia niponă s-a contractat (la un ritm anualizat de 1,3%). Acest cutremur a determinat suspendarea temporară a activităţilor în majoritatea ramurilor de activitate. De exemplu, Toyota, cel mai mare producător auto pe mapamond, a decis oprirea producţiei la toate cele 12 fabrici, ceea ce va afecta producţia totală cu câteva zeci de mii de automobile. Cu alte cuvinte, este foarte probabil ca starea de contracţie să se prelungească şi în trimestrul I, ceea ce ar însemna reintrarea în recesiune a economiei nipone.

Cutremurul a afectat centralele nucleare nipone, contribuind la intensificarea riscurilor nucleare. În acest context, pe piaţa de capital niponă s-a instaurat o panică generalizată, care s-a răspândit rapid pe mapamond. Deşi Banca Japoniei a pompat lichidităţi de ordinul sutelor de miliarde de dolari, indicele nipon Nikkei 225 a consemnat deprecieri importante în momentul cutremurului şi în şedinţele de tranzacţionare următoare. Pe parcursul şedinţei din 15 martie indicele a scăzut sub pragul de 9.000 de puncte, atingând la un moment dat nivelul minim din ultimele trimestre (pentru o scurtă perioadă s-a consemnat un declin de peste 20% raportat la închiderea din şedinţa din ziua anterioară cutremurului). Indicele a închis şedinţa din 15 martie cu o depreciere de aproximativ 11%, aducându-ne aminte de momentele de panică din timpul crizei financiare (a doua jumătate a anului 2008). Iniţial, pieţele internaţionale de capital au dat dovadă de rezistenţă la criza niponă. Ulterior, prin intensificarea riscurilor nucleare, unda de panică s-a extins pe mapamond. Astfel, în şedinţa din 15 martie indicii europeni DAX 30 (Germania), CAC 40 (Franţa) şi FTSE 100 (Marea Britanie) consemnau ritmuri de declin de 5%, 3,9%, respectiv 2,7%. Contractele futures pe indicele american Dow Jones înregistrau un declin de peste 250 de puncte.

Criza nucleară niponă a determinat şi contracţia cotaţiilor internaţionale la bunuri, prin prima perspectivelor nefavorabile de evoluţie a cererii mondiale pe termen scurt. Un impact pozitiv, am putea spune, mai ales că aceste cotaţii crescuseră semnificativ în ultimele săptămâni, pe fondul crizei din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, determinând o intensificare a presiunilor inflaţioniste.
Deşi au fost avansate unele valori preliminare cu privire la pagubele provocate de cutremur (care merg până la câteva procente din PIB-ul nipon), părerile sunt împărţite cu privire la impactul economic al acestei economii. Cum Japonia deţine locul 3 în lume din punctul de vedere al PIB, cu o pondere de 9%, evoluţia economiei nipone va afecta economia globală. Cutremurul nipon vine la un moment dificil şi pentru economia mondială, ce resimte încă consecinţele crizei economico-financiare, dar şi tensiunile din Africa de Nord sau Orientul Mijlociu. În ultima perioadă indicatorii macroeconomici mondiali au exprimat premise de dezaccelerare către jumătatea acestui an.

Cutremurul readuce în atenţie şi siguranţa sectorului nuclear. Unele state europene au reacţionat imediat, propunând teste de stres pentru centralele nucleare (în Germania, cancelarul Angela Merkel a solicitat un raport cu privire la situaţia centralelor nucleare). Studiile economice elaborate de-a lungul timpului au demonstrat că doar cutremurele foarte puternice pot afecta potenţialul economic al unui stat. Literatura consideră puternice dezastrele naturale care afectează structura organizaţională a societăţii. Cutremurele "normale" nu au impact semnificativ pentru evoluţia pe termen lung a economiei: contracţia pe termen scurt este "recuperată" de măsurile de reconstrucţie. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu criza nucleară niponă, dar şi cu planurile de reconstrucţie din urma cutremurului. Am putea asista la un nou episod schumpeterian de "distrugere creativă" (verificat îndeosebi în economiile dezvoltate), cu toate că marja de manevră a autorităţilor macroeconomice nipone este redusă.

Andrei RĂDULESCU
analist Target Capital