Este ieşirea din recesiune temporară? (II)

Evoluţia mai multor indicatori macroeconomici mondiali exprimă semnale de dezaccelerare a economiei mondiale către jumătatea anului.

Un scenariu central de "soft-patch" temporar, dat fiind că probabilitatea reintrării în contracţie a economiei mondiale este redusă în acest moment.
Acest scenariu este susţinut de avansul cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi alte bunuri (pe parcursul ultimelor trimestre) cu impact nefavorabil pentru puterea de cumpărare a consumatorilor, de normalizarea politicilor monetare în economiile emergente (China, unde presiunile inflaţioniste sunt mai puternice), dar şi în zona euro, de evoluţiile din pieţele valutare, de criza finanţelor publice şi de programele de consolidare bugetară implementate pe mapamond.

Se menţionează în acest sens evoluţia climatului de afaceri la nivelul companiilor mici în Statele Unite, deteriorarea sentimentului investitorilor şi contracţia producţiei industriale în zona euro, accelerarea presiunilor inflaţioniste (pe ambele maluri ale Atlanticului). Totodată, solicitările de ajutor de şomaj se menţin la un nivel ridicat în SUA (peste 400.000 pe săptămână), iar comerţul cu amănuntul pare să fi "obosit", pe fondul reducerii puterii de cumpărare, determinată de majorarea cotaţiilor internaţionale la bunuri. De asemenea, cererea externă netă americană s-a deteriorat recent, în ciuda deprecierii dolarului pe parcursul ultimelor trimestre.

O dezaccelerare a economiei mondiale (inclusiv a zonei euro) coroborată cu evoluţia monedei naţionale în primele luni ale anului (apreciere) se vor repercuta nefavorabil la nivelul exporturilor româneşti. Cu alte cuvinte, contribuţia cererii externe nete la formarea PIB-ul ar putea să se reducă. Iar cererea internă ar putea să nu preia ştafeta dacă statul nu investeşte sau se vor majora dobânzile (ca urmare a presiunilor inflaţioniste), băncile nu reiau creditarea şi nu reintrăm pe orbita investiţiilor internaţionale. Totodată, se menţin riscurile din plan intern: inflaţionist, bugetar, politic şi social. Trebuie să ne menţinem prudenţi, pentru că nu este exclus ca economia internă să reintre (cel puţin temporar) în contracţie, mai ales dacă nu se vor relua investiţiile (la un ritm sustenabil) şi nu se vor continua reformele structurale (pentru a contribui la creşterea competitivităţii economiei). În ceea ce priveşte investiţiile, se pare că mai avem de aşteptat, mai ales dacă observăm comportamentul nefavorabil al investiţiei publice, dar şi al investiţiei străine directe în primele trei luni ale anului.

Pe de altă parte, trebuie menţionat faptul că dacă riscurile (externe şi interne) nu se intensifică, atunci economia internă va intra într-un nou ciclu economic. Se vor relua la un ritm sustenabil investiţiile, se vor crea locuri de muncă (se vor ameliora condiţiile la nivelul pieţei forţei de muncă) şi, ulterior, se va relua şi consumul. România are o economie de mici dimensiuni (122 mld. euro în 2010, deschisă, şi, prin urmare, predispusă la undele de şoc din plan extern, fie pozitive, fie negative). Or, dacă pe plan extern, situaţia se va ameliora, iar pe plan intern nu vor exista derapaje (de la cele convenite cu instituţiile internaţionale), nu este exclus ca ritmul de creştere din acest an să se situeze în apropiere de 2% an/an (peste prognoza oficială a FMI).

Teoretic (într-un astfel de scenariu), treptat, ar trebui să asistăm la o echilibrare a structurii creşterii, de la cererea externă spre cererea internă. Exportul va continua să fie un vector, la fel şi industria, însă ritmurile de evoluţie ar putea să se reducă. Pe de altă parte, dacă statul va investi în economie, sectorul de construcţii publice ar putea deveni un vector al creşterii economice. Rămâne de văzut. Deocamdată, multe promisiuni! Sectorul financiar pare să fi depăşit punctul critic şi am putea asista gradual la reluarea creditului. Şi agricultura ar putea deveni un vector, pe termen mediu şi lung, dacă se va investi corespunzător. Deocamdată, incertitudinile se menţin, însă monitorizarea unor indicatori macroeconomici importanţi ne va ajuta să identificăm direcţia economiei după ieşirea din recesiune.

Se menţionează în acest sens comportamentul investiţiilor - elementul fundamental a cărui evoluţie va previziona ieşirea din criză şi intrarea într-un nou ciclu economic. Apoi, evoluţia locurilor de muncă, a încasărilor la buget. De asemenea, este foarte important să monitorizăm evoluţia relaţiilor cu instituţiile financiare internaţionale, respectarea acordurilor, continuarea reformelor, consolidarea bugetară. Evoluţii predominant favorabile ale acestor indicatori ar ajuta la revenirea în rândul economiilor recomandate pentru investiţii ("investment grade"). Ceea ce ar constitui un factor de impuls pentru investiţiile străine directe.

Andrei RĂDULESCU
analist Target Capital