La un an de la sprijinul financiar internaţional de 110 miliarde de euro autorităţile europene şi Fondul Monetar Internaţional discută cu privire la un nou program de susţinere a economiei Greciei, aşa-numitul Plan B. Conform declaraţiilor recente ale Şefului EuroGroup, premierul luxemburghez J. C. Juncker, un nou program de susţinere a Greciei ar urma să fie anunţat până la finele lunii iunie. Dacă Planul A nu a reuşit, se pune întrebarea în ce măsură va reuşi Planul B, mai ales că pieţele financiare deja incorporează o probabilitate ridicată ca Grecia să intre în faliment în următorii ani. Dobânda la titlurile de stat elene pe 10 ani se situează în prezent la 16-17%, peste nivelul din mai 2010, iar dobânda la titlurile de stat pe termen scurt a depăşit 25%.
Nu ar fi o surpriză, dacă ne uităm la istoricul economiei elene. Vom observa că, după ce a devenit un stat independent (1829), până în prezent Grecia a intrat în faliment de cinci ori. Conform analizei economiştilor Reinhart şi Rogoff ("This Time is Different" (2009), economia elenă s-a aflat în faliment şi restructurare de datorie publică în peste 50% din intervalul 1829-2008, cea mai lungă perioadă din toate economiile europene analizate. De altfel, dacă ne uităm la evoluţia în timp a finanţelor publice elene, vom remarca niveluri foarte ridicate ale deficitelor, nesustenabile.
Deşi climatul macroeconomic a fost favorabil în anii premergători crizei, autorităţile din Grecia nu au profitat pentru a realiza consolidarea bugetară. Economia a crescut la un ritm mediu anual de aproximativ 4% în perioada 2000-2008. Totuşi, autorităţile elene au preferat adoptarea de politici bugetare prociclice, care stau la baza situaţiei critice din momentul de faţă. Nivelul deficitului structural a crescut în fiecare an după obţinerea paşaportului pentru Zona Euro (în 2000). În ultimii ani acesta a înregistrat chiar un nivel record (18% în 2009). Deficitele bugetare structurale au condus în timp la acumularea unui stoc record de datorie publică (fenomenul "bulgăre de zăpadă"), acesta depăşind 140% din produsul intern brut în 2010.
Andrei RĂDULESCU
analist Target Capital
