Mai mult cu 2 milioane decât cei care i-au acordat mandatul de preşedinte. Doar unul din 10 cetăţeni care s-au exprimat la referendum doreşte ca el să revină la Cotroceni.
Iar acest scor există în condiţiile în care România e singurul stat din UE care a acceptat că la referendumul valid trebuie să se prezinte jumătate plus unu din cetăţeni. Din cei existenţi scriptic, iar nu în realitate. Iar încă o noutate absolută este că au existat două boicoturi. Al PDL şi al maghiarilor. Se mai poate întoarce, în aceste condiţii, Băsescu la Cotroceni?
Momentul în care, asupra Guvernului României şi apoi asupra majorităţii parlamentare, s-au exercitat presiuni nemaiîntâlnite pentru un experiment unic în Europa este crucial. Pentru ceea ce s-a întâmplat, pentru ceea ce se întâmplă şi pentru ceea ce urmează să se mai întâmple. Într-un stat UE în care absenteismul este destul de pronunţat la alegeri şi în care indiferenţa cetăţenilor este accentuată de lipsa educaţiei democratice, faptul că s-au prezentat la vot, conform BEC, peste 46 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot reprezintă o performanţă notabilă. Cu atât mai notabilă cu cât populaţia este calculată artificial, în funcţie de datele recensământului din 2001. Care nu mai sunt valabile. Care nu au putut fi înlocuite de recensământul din 2011, ale cărui rezultate finale le vom avea abia la anul. Dacă le vom avea. Ne-am raportat la 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot când, în realitate, numărul este sensibil mai mic. Într-un scor real, la urne s-au prezentat mai mult de jumătate dintre cetăţeni.
Ce decizie va putea lua Curtea Constituţională? La prima vedere, ea este obligată să invalideze acest referendum. Pentru că lipsesc câteva procente. Această instituţie, care a fost de curând sacralizată, nu trebuie să ţină cont de numărul uriaş al cetăţenilor care au solicitat demiterea lui Băsescu, în raport cu cei care s-au pronunţat pentru reinstalarea sa la Cotroceni.
În schimb, de la data adoptării deciziei Curţii Constituţionale şi până azi, au intervenit două împrejurări extrem de importante, care nu au fost luate în calcul nici de această instituţie şi nici de Parlament, atunci când a fost modificată Legea referendumului. Este vorba de cele două boicoturi. Nimeni nu şi-a imaginat că un partid dintr-un stat european, care face parte, culmea, din familia popularilor, deci a formaţiunilor de dreapta, merge atât de departe în cinismul său pentru a păstra puterea, încât le solicita partizanilor săi să nu se prezinte la vot la un referendum. Să încerce să câştige, printr-un artificiu tehnic, ceea ce a pierdut la mare distanţă în conţinutul procesului electoral. După care să sfideze majoritatea cetăţenilor care s-au pronunţat pentru demitere. Se întâmplă asta într-un stat care se pretinde a fi democratic. Al doilea boicot neluat în calcul este cel al maghiarilor, care au răspuns solicitării reprezentantului unui stat străin, Viktor Orban, de a nu se prezenţa la urne. În raport cu aceste circumstanţe, întoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni este neconstituţională, nedemocratică şi, deci, imposibilă.
