Papucii lui Traian Băsescu

Papucii din faimoasa vilă Dante nu vor mai fi utilizaţi de Traian Băsescu. Iar acesta nu va mai ajunge la Cotroceni, decât cu ocazia predării ştafetei către noul preşedinte şi, dacă doreşte, atunci când va avea loc acolo Ziua Porţilor Deschise pentru toţi cetăţenii. Există, în acest moment, suficienţe argumente pentru a susţine acest pariu politic.

Nu mai pun în discuţie faptul că, înghesuit în colţul ringului, Guvernul Ponta a admis să cedeze unor presiuni politice UE. Şi să transforme România în singurul teritoriu naţional în care este experimentat un referendum cu prag de 51 la sută. Aberaţia a fost bătută în cuie. Analiză mea merge, de aici, mai departe. Este evident că, pentru Curtea Constituţională, e obligatoriu că, pentru a declara valid sau invalid referendumul de demitere al lui Traian Băsescu, trebuie ca, în prealabil, să răspundă unor întrebări. Prima, şi cea mai importantă, este dacă s-au prezentat sau nu la vot jumătate plus unu dintre alegători. Dacă va fi luată drept reper cifră furnizată de Ministerul de Interne, atunci răspunsul este negativ. Dacă însă reperul va fi Institutul Naţional de Statistică se va constata că referendumul este valid. Adică s-au prezentat mai mult de jumătate plus unu dintre cetăţenii cu drept de vot. În primul caz, cifra alegătorilor este mai mare, în cel de-al doilea mai mică. Ceea ce face diferenţa legată de pragul de validare. De unde apare diferenţa?

Ministerul de Interne nu ia în calcul, atunci când elaborează listele electorale permanente, pe cei plecaţi din ţară, în timp ce, la recensământ, cetăţenii sunt chestionaţi şi asupra acestui aspect. Conform normelor europene, dacă un român lipseşte mai mult de 12 luni, el nu mai poate fi luat în calcul la alegerile din ţară. El poate vota, în schimb, în statul în care s-a stabilit. Până în 1990, între statisticile MI şi cele ale INS nu au existat decât diferenţe insignifiante. Ulterior, ele au devenit din ce în ce mai mari.

Ei bine, conform datelor INS, numărul votanţilor este de 16.527.971. Ceea ce înseamnă că, la referendum, prezenţa a depăşit 50 la sută plus unu. Ce va face Curtea Constituţională? Va lua sau nu în calcul această realitate? Eu cred că ar trebui ca răspunsul să fie afirmativ.

Atunci când a impus, binecuvântată fiind de avocaţii politici externi ai lui Traian Băsescu, acest prag de jumătate plus unu dintre alegători, Curtea Constituţională a avut, desigur, în vedere că cetăţenii vor fi îndemnaţi să voteze. Nu să nu voteze. Boicotul oficial şi în forţă, organizat de PDL şi de însuşi Traian Băsescu, a viciat fără doar şi poate referendumul. Acest boicot constituie o încălcare grosolană a spiritului referendumului. Va lua sau nu în calcul această realitate Curtea Constituţională? Ar trebui ca, şi de această dată, răspunsul să fie afirmativ. Mai ales dacă luăm în calcul şi boicotul ordonat de conducătorul statului vecin.

Şi, în fine, chiar şi în situaţia absurdă în care CCR va invalida referendumul, această instituţie va trebui să răspundă la întrebarea ce urmează. Nu cumva e necesar un referendum valid? Poate după alte reguli?