A fost bun. Mi-e greu, dar recunosc

A fost bun. Mi-e greu, dar recunosc
Acest text nu este scris doar pentru faptul că apare în Vinerea Mare, când noi, creştinii, suntem mai toleranţi şi mai buni cu semenii.

O parte a sa a fost publicată încă în urmă cu două zile, pe blogul meu personal, www.raresbogdan.ro.

 

Chiar dacă nu mă număr printre cei care-l aplaudă din convingere pe Traian Băsescu şi nici nu am fost fascinat de geamparalele şi lipsa de bună creştere pe care o afişează deseori preşedintele României, trebuie să admit că, urmărind discursul său din faţa parlamentarilor, am fost plăcut impresionat marţi după-amiază.

 

L-am ascultat de la un capăt la celălalt şi mi-a plăcut. Mi s-a părut- după mult, mult timp- că am în faţa mea un şef de stat, un preşedinte de ţară europeană şi nu un smardoi de port, supărat pe unul sau altul ce i-a tăiat calea- lui sau  vreunui membru din familie- ori s-a uitat chiorâş spre blonda din dotare. Preşedintele României a fost, marţi după-amiază, coerent şi convingător, reuşind, cred, să redea puţin speranţa fraţilor de sânge din Basarabia. Practic, în discursul său, Băsescu a atins punctele sensibile din problema Basarabia-Republica Moldova, reuşind să fie aproape exhaustiv în privinţa lămuririlor pe care opinia publică din Ţara Mamă, România, dar, cu precădere din Basarabia, le aşteptau încă din urmă cu o săptămână. Poate a ascultat în sfârşit de consilieri?

 

 Pentru prima dată, poate?! “Românii de peste Prut rămân o prioritate a statului român”, “Regimul Voronin şi-a provocat singur distrugerile din 7 aprilie”, “Datoria morală a României este de a nu-i abandona pe cei care ne vorbesc limba”, “Prutul este doar o frontieră temporară”, “Dacă apar victime, cetăţeni ai statului român, îi vom duce în faţa justiţiei internaţionale pe cei care au iniţiat, ordonat şi executat astfel de acţiuni la Chişinău”, “Suntem extrem de îngrijoraţi de represaliile pe care autorităţile Republicii Moldova le întreprind, de încălcările grave ale drepturilor omului (...), blocarea activităţii reprezentanţilor mass-media, acţiuni prin care se încearcă să se ascundă opiniei publice abuzurile şi comportamentul brutal al forţelor de ordine.

 

Jurnaliştii care mai pot transmite încă  menţionează răpiri de persoane, reţineri abuzive, ameninţări, terorizarea cetăţenilor, fabricarea de dosare (!!!??? - ce cunoscut îmi sună!), anchete fără asigurarea asistenţei juridice pentru persoanele reţinute”, “Modificarea Legii Cetăţeniei pentru urgentarea acordării cetăţeniei române pentru toţi cei care au pierdut-o abuziv până la rudele lor de grad II”, “Statul român are obligaţia să acorde sprijin etnicilor români din afara graniţelor. Vom continua să acordăm sprijin persoanelor din Republica Moldova, care se consideră români şi simt româneşte, pentru a-şi păstra identitatea”! Pentru a preîntâmpina eventualele comentarii ce ar fi putut privi o dorinţă ascunsă de anexare teritorială a Republicii Moldova de către România, în discursul său preşedintele României a ţinut să accentueze că desfiinţarea graniţei de pe Prut trebuie să se realizeze doar în interiorul Uniunii Europene şi nu în urma unei eventuale înglobări teritoriale a Republicii Moldova!

 

 Un astfel de discurs te linişteşte puţin ca român şi te face să nu te mai simţi abandonat de autorităţile statului al cărui cetăţean te afli. Băsescu a obţinut cu siguranţă asigurări ale organismelor europene, ce i-au promis sprijin în diferendul cu Voronin şi autorităţile pro-moscovite din Moldova . El a vorbit extrem de sigur pe sine şi a demontat integral acuzaţiile vociferate la adresa implicării României în “Revoluţia de o zi” de la Chişinău. Dacă până marţi singurul care părea, cu adevărat preocupat, din rândurile autorităţilor române, de ceea ce se întâmplă la Chişinău, era ministrul de externe- Cristi Diaconescu- de marţi după-amiază am putut vedea un Traian Băsescu ce nu-şi lasă cetăţenii în voia sorţii. Un Băsescu matur şi extrem de preocupat de viitorul imediat, şi nu numai, al românilor de pretutindeni.

 

 Sigur că privind spre Budapesta, putem să ne întrebăm dacă nu cumva declaraţiile extrem de clare făcute de preşedintele României cu privire la etnicii români din afara graniţelor, nu ar putea să dea apă la moară celor care, discursiv, au substraturi clare cu privire la atenţia sporită pe care o acordă etnicilor maghiari din Ardeal. Sigur că în momentul în care ne cantonăm strict la frazele prezidenţiale privind  dobândirea sau redobândirea cetăţeniei române în regim de urgenţă de către etnicii români din Republica Moldova, ne putem întreba dacă nu există şi un scop electoral clar în demersul lui Băsescu?!

 

El ar putea câştiga câteva sute de mii de voturi, ale celor ce vor obţine în perioada imediat următoare cetăţenia română, dar, sincer, nu cred că cinismul, ipocrizia şi fariseismul ar putea să fie mai puternice la Traian Băsescu decât respectul şi credinţa că cetăţenii români trebuie apăraţi oriunde s-ar afla! Prefer să consider discursul său de marţi unul fără interese meschine.

 

(Mâine, un scurt comentariu despre iniţiativa lui Alin Tişe cu privire la presa clujeană).

Comenteaza