Acesta e meciul. Pentru o astfel de partidă merită să joci fotbal. Zilele de antrenament, nopţile petrecute departe de familie, toate sacrificiile au un sens.
Pentru 90 de minute, un oraş va gravita în jurul unei mingi. Pentru prima oară, nu mai e doar un derby cu iz provincial. Se întâlnesc două echipe ale căror acţiuni la bursa campionatului cresc etapă de etapă. Dinamo, Steaua sau Rapid îşi fac calculele şi în funcţie de rezultatele Universităţii sau CFR-ului.
"Feroviarii" au trofee şi glorie. "U" are ambiţia de a răsplăti fidelitatea unor oameni greu încercaţi. Două sisteme asemănătoare de joc şi două lumi diferite. CFR a recrutat sportivi străini, "U" încearcă să-şi repatrieze copiii pierduţi. Universitatea are avantajul omogenităţii, şi-a păstrat şi antrenorul cu care a încheiat sezonul trecut. CFR e în rodaj, încă se mai mişcă piese pe tabla lui Costa, un tehnician ce învaţă din mers că în România totul e posibil.
Cadu şi colegii săi au avut emoţii la meciurile de acasă. Au pierdut două partide, au remizat cu Petrolul, s-au chinuit cu Ceahlăul. Universitatea încearcă să-şi impună jocul, bazat pe o posesie care începe încă de la fundaşi, pe orice teren. Nu vom vedea baloane bubuite, sunt două formaţii ofensive. Weldon şi Claudiu Niculescu sunt garanţii pentru spectacol. Dacă-l scapi din ochi pe Sougou, nu privi tabela de marcaj. E prea târziu. Adrian Cristea e urmaşul lui Ovidiu Maier. Amestecă momentele de plictis cu golurile marcate fără preaviz. În caz de pericol, Gabi Mureşan şi Boştină ţin plasa de siguranţă. Echipele sunt pe mâini bune, portarii Beto şi Popa n-au produs faze hazlii.
După atâta zarvă şi nervi, e timpul fotbalului. Să ne bucurăm de şansa de a avea în aceeaşi urbe două pretendente la titlu. Nu e un război, e un joc. Sperăm să revedem imaginile din aprilie, când fularele alb-negre stăteau în tribună alături de cele vişinii. Nu răspundeţi la provocări, demonstraţi că la Cluj iubirea e mai puternică decât ura. Aceasta e adevărata victorie.
