Ati uitat de agrementul extraurban

La începutul anilor 1990, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Amenajãrii Teritoriului a manifestat o preocupare pentru zonele de agrement extraurban (vizându-se concediul de scurtã duratã), lansând un sondaj în rândul oraşelor de talie mare ale României.

Printre municipiile avute în vedere a fost si Cluj-Napoca, iar Institutul Proiect Cluj a întocmit un studiu de profil. Spre regretul nostru, studiul (preluat de Urban Proiect Bucuresti) nu a avut nici un ecou la nivel de municipiu sau judet, spre deosebire de Timisoara.

 

Având în vedere cã pânã în 2011, în Planurile Urbanistice Generale (PUG-uri) trebuie sã se tinã seama si de prevederile “Planului de Amenajarea Teritoriului Periurban”, cred cã ar fi cazul sã ne gândim deja la evadãrile din oras în cãutarea destinderii si cred cã nici Asociatia Metropolitanã Cluj nu ar trebui sã fie indiferentã fatã de aceastã necesitate. Aceasta, cu atât mai mult cu cât orasul, în momentul de fatã, continuã sã aibã aceleasi carente în intravilanul sãu în materie de relaxare, agrement, pe care le semnalam încã din 1991.

 

Dar despre toate acestea, într-un alt articol. Cum conjunctura actualã devine tot mai stresantã pentru aproape toate categoriile sociale – iar viitorul apropiat nu promite în curând un “mai bine” – destinderea si chiar distractia devin deja conditie pentru a-si mentine echilibrul si pentru a rãmâne util societãtii. Asta înseamnã cã trebuie avute în vedere mai multe criterii: bugetul de timp liber (respectiv destinderea de scurtã si lungã duratã), acoperirea cu oferte a întregului an, bugetul familial, accesibilitatea (trasee adecvate, mijloace de deplasare), categoriile de vârsã, diversitatea, distributia în teritoriu pentru a nu se sufoca sau degrada unele dintre obiective.

 

Din toate aceste criterii, si nu le-am enumerat pe toate, vom pune în discutie, deocamdatã, doar câteva. în primul rând, avem în vedere durata de accesare a unei locatii, respectiv corelarea distantei cu timpul disponibil si, astfel, se pot distinge douã categorii de obiective: din periurban, cu destinatii între 7 si 14 kilometri si în judet, fãrã a se depãsi o medie de 50 de kilometri si unde trebuie tinut cont si de exodul din localitãtile învecinate. în prima categorie trebuie avut în vedere accesul pietonal, bicicleta, partial cu mijloace de transport în comun si mai putin cel cu automobilul.

 

Evident cã investitiile în acest caz sunt mai modeste, dar, deocamdatã, ele tenteazã un segment destul de mare al populatiei. Din destinatii amintim: Valea Somesului în amonte, Pãdurile Fãget, Hoia, Complexul Vâlcele sau Lacul Chinteni, ambele situate la circa15 kilometri, si altele. Dar trebuie subliniat cã pentru sezonul hibernal se oferã putin, iar cel estival e acoperit doar 50%.

 

în categoria judeteanã, intrã destinatii ca Bãile Cojocna, Bãile Ocna Dej, Bãile Sãrate Turda, Statiunea Bãisoara, Cheile Turzii, Zona Lacurilor de Munte si de Podis si altele. Distantele variazã între 25 si 85 dekilometri si este vizat weekendul, precum si sejurul de lungã duratã. Spatiul pus la dispozitie nu ne permite o analizã de la distributie, diversitate, la capacitãti posibile, propuneri. Ne permitem însã sã subliniem cã fãrã un studiu complex si prospectiv nu vom reusi sã avem de azi pe mâine politica si programul de realizare (deci ani multi!) de care are nevoie comunitatea clujeanã.