Autostrada ardelenilor, doar o himeră

Cinci ani şi jumătate de speranţe au fost anulate ieri, la Cluj. Practic, ar trebui să fim fericiţi, ca locuitori ai Clujului, pentru că ceea ce a început Ioan Rus în iarna şi primăvara lui 2004, bătându-se în Guvernul Năstase cu grupurile lui Sergiu Sechelariu şi Miron Mitrea, a reuşit aproape să definitiveze premierul de la Cluj, Emil Boc.

 Da, clujenii vor beneficia după aproape cinci ani şi jumătate de la tăierea panglicii inaugurale de un fel de autostradă.  în realitate, însă, cei  42 de km care vor fi daţi în folosinţă la începutul lui decembrie există mari şanse să rămână o simplă centură ocolitoare, cum, foarte plastic, a atras atenţia un cititor al www.ziuadecj.ro de nenumărate ori  prin postare de comentarii ce păreau atunci uşor răutăcioase. Ministrul Berceanu ne-a liniştit însă definitiv ieri. Ardelenii nu vor avea autostradă nici măcar în 2018.

 

Mai precis, ce vor avea cu siguranţă vor fi cei 42 de km dintre Turda şi Gilău, adică o centură mai largă a Clujului alături de, posibil, alţi 9,4 km anul viitor între Turda şi Cîmpia Turzii, dacă se va găsi finanţare şi, eventual, Suplacu de Barcău – Vama Borş. La aceasta, dacă se mai găsesc bani în următorii 3- 4 ani, vom avea şi Suplacu de Barcău – Gilău, şi Câmpia Turzii – Tîrgu-Mureş. Berceanu a fost extrem de clar şi a reiterat ceea ce a mai explicat la începutul acestui an, faptul că pentru porţiunea Tîrgu-Mureş – Braşov, până în 2018 nu există finanţare, iar pentru acest tronson se caută soluţii alternative care înseamnă inclusiv un posibil parteneriat public-privat al cărui concesionar să fie chiar Bechtel.

 

De altfel, celebra companie nu cred că ar avea o mare problemă să finanţeze acel tronson atâta timp cât în acest moment, conform declaraţiilor oficialilor prezenţi ieri la autostradă, kilometrul de autostradă a ajuns să coste 12–13 milioane de euro (!!!). Pentru comparaţie, vreau să amintesc celor care citesc aceste rânduri că în Croaţia, o ţară cu un relief mult mai dificil decât cel din podişul Transilvaniei, un kilometru de autostradă a costat maxim 6,3 milioane de euro, media kilometrului de autostradă construit de aceeaşi companie fiind de sub 4,5 milioane de euro!

 

Oficialii Bechtel ne vor spune acum că acolo nu trebuiau fundaţiile de aici, de parcă întreaga Transilvanie ar fi o mlaştină sau, poate, deşertică. Cât ne va costa această autostradă, sau aceste bucăţi de autostradă, numai Bunul Dumnezeu mai ştie! Cert este că nu va costa în nici un caz 2,2 miliarde de euro, cât era prevăzut iniţial, şi nici 6 milioane, cât ne spunea dl Berceanu că s-ar putea să coste la începutul anului acesta. Probabil, în cele din urmă statul român va plăti peste 10 miliarde de euro, iar românii vor avea de aşteptat până prin 2020 pentru a circula de la Braşov la Borş pe autostradă.

 

Dar ce să aşteptăm de la o ţară al cărui preşedinte actual declara în 98, pe când era ministru al Transporturilor, că în România nu se justifică construcţia de autostrăzi dat fiind traficul redus, în viziunea Domniei Sale de la acea vreme. De altfel, nu pot să mă abţin şi să nu mai specific încă o dată, chiar dacă un lider al administraţiei locale va încerca din nou să îmi spună că greşesc, că, în mod normal şi dacă mai există respect, bun-simţ şi caracter în această ţară,

 

Traian Băsescu nu ar trebui să accepte să vină pe 1 sau pe 2 decembrie să taie panglica la o autostradă pe care Domnia Sa nu a dorit-o şi a blocat-o cât a putut. De nenumărate ori, cum a atenţionat ziarul ZIUA de CLUJ încă de la acea vreme, preşedintele în excerciţiu Traian Băsescu nu s-a sfiit să susţină prioritatea coridorului 4 în defavoarea autostrăzii ardelenilor. în septembrie 2005,  preşedintele  Băsescu declara, la o întâlnire cu conducerea Bechtel, în Statele Unite, că pentru România coridorul 4 reprezintă o prioritate, şi nu Autostrada Braşov - Borş.  în decembrie 2005, acelaşi preşedinte declara că prioritatea 0 a Guvernării Tăriceanu – Băsescu este coridorul 4.

 

 în 2006, tot preşedintele explica presei că noul Guvern nu va anula contractul cu Bechtel, care era deja stopat prin grija domnului ministru Dobre, dar este necesar “să se intre în legalitate”. Dacă unii au preferat să uite aceste lucruri, eu nu voi uita şi, probabil, alături de mine, mulţi alţii, pentru că ziarul ZIUA de CLUJ a scris în numeroase rânduri aceste lucruri încă de pe atunci. Această autostradă, chiar şi în varianta ei ultra-scurtă, nu s-ar fi făcut niciodată în cazul în care Ioan Rus nu s-ar fi luptat  în Guvernul Năstase pentru proiectul transilvan, în defavoarea proiectului moldovean, şi Emil Boc nu s-ar fi luptat încă din 2005, alături de întreg spectrul politic clujean şi ardelean, pentru continuarea lucrărilor la respectiva autostradă.

 

Deci dacă cineva poate să taie această panglică, acesta este în primul rând Emil Boc, alături de Radu Berceanu, Peter Eckstein Kovacs, Vasile Puşcaş, Daniel Buda, Vasile Dîncu, Marius Nicoară, Horea Uioreanu, Mihail Hărdău şi, indiscutabil, Ioan Rus, cel care a adus autostrada în Ardeal. Dacă Emil Boc îi respectă cu adevărat pe clujeni, nu va avea tupeul să îl aducă pe Traian Băsescu la tăierea panglicii.

 

 Dacă o va face totuşi, îi promit public profesorului meu drag o surpriză de proporţii, care îl va face să regrete aât pe el, cât şi pe membrii staffului de campanie al lui Traian Băsescu, că acesta a avut tupeul să vină să taie panglica autostrăzii! Băsescu nu poate tăia o panglică pentru ceva ce nu a dorit niciodată să se realizeze şi a fost forţat, practic, să susţină.

 

(Citiţi şi noul www.raresbogdan.ro, cu însemnări, observaţii, comentarii şi analize zilnice ale editorialistului ZIUA de CLUJ)