Bugetele de publicitate adunate ale acestor instituţii distincte ar ajunge, potrivit anunţului făcut de către preşedintele Alin Tişe, undeva pe la 9,5 miliarde lei vechi. Unii dintre voi v-aţi întrebat, alături chiar de subsemnatul, de ce nu s-a recurs la o licitaţie la care să participe agenţii de publicitate sau instituţii media locale? Până la urmă, am înţeles că era absolut imposibilă organizarea unei licitaţii, fondurile fiind prezente deja în bugetele anuale globale ale mai multor instituţii aflate în subordinea CJ.
Deci, cel mult se puteau organiza câteva licitaţii, mai precis vreo 12, dacă bine am socotit eu! (Cred însă că specialista ZIUA de CLUJ în probleme legate de Consiliul Judeţean, Cosmina Fernoagă, ar putea să ne dea, cu siguranţă, numărul exact de instituţii şi regii aflate în subordinea CJ, care au sau pot primi bugete proprii de publicitate!) Au fost unii colegi jurnalişti care au afirmat că aceşti bani ar trebui folosiţi mai bine pentru asfaltarea unei porţiuni de drum din judeţ sau pentru reparaţia unor podeţe!?
E şi asta o părere şi trebuie ţinut cont de ea. Poate tocmai de aceea aceşti bani au putut fi consideraţi încă de la început şi un ajutor direcţionat către presa clujeană! Sigur că fiecare poate considera banii respectivi de publicitate după cum doreşte, un ajutor sau, pur şi simplu, nişte fonduri normale de publicitate. Ar mai fi multe de spus atât despre iniţiativa şi dezbaterea generată, cât şi despre oportunitatea acestui gest al CJ Cluj. Cât poate fi considerat normalitate şi cât, ajutor de stat? Rămâne, fără îndoială, în dezbatere aspectul.
Ceea ce vreau să lămuresc prin acest text este cu totul altceva, eu neavând căderea să dau singur verdicte. Au apărut, din păcate, inclusiv în “Cotidian naţional” sau în “Săptămânal Clujean” articole care au prezentat uşor răutăcios, tendenţios sau, poate, doar omiţându-se unele aspecte, subiectul eventualei alocări a acestor bani. Dar nu modalitatea de abordare a subiectului m-a deranjat, fiecare fiind liber să creadă şi să scrie ceea ce doreşte! Am fost însă extrem de mâhnit de modul în care au apărut în presă discuţiile între cei care au răspuns la invitaţia iniţială a APPC, la invitaţia ulterioară a preşedintelui CJ sau la cele două întâlniri ulterioare desfăşurate pe “ateliere” - presa scrisă şi on-line, respectiv TV şi radio.
Discuţiile au rămas, oricum, până la aceasta oră, în “stand-by”, cel puţin în ceea ce priveşte presa scrisă şi on-line! Poate aşa vor şi rămâne, însă aş dori să prezint celor interesaţi una dintre propunerile făcute şi îmbrăţişate de cei mai mulţi dintre cei prezenţi, privind eventuala “repartizare” a acestor fonduri de publicitate către presa scrisă. S-a optat pentru folosirea unui punctaj tipic pentru licitaţii, punctaj realizat în urma adoptării unor criterii aplicabile instituţiilor media prezente astăzi pe piaţa de presa din Cluj.
1 - existenţa SNA reprezintă un avantaj punctat din start pentru publicaţia respectivă
2 - existenţa unei ediţii de sâmbătă, în cazul cotidianelor, aduce puncte publicaţiei respective
3 - tirajul mediu lunar tipărit în perioada 01 ian.2008-31 mai 2009, demonstrat prin facturi ataşate la dosar, se punctează
4 - cititorii online lunari ai publicaţiei, în perioada 01 ian. 2008-31mai 2009, conform trafic.ro
5 - disciplina financiară a publicaţiei, respectiv a societăţii editoare a publicaţiei, demonstrat prin sumele achitate la bugetul de stat, pe raza circumscripţiei financiare Cluj, în perioada 01 ian. 2008-31 mai 2009 (Suma totală achitată ca impozite pe salarii, cesiuni, TVA şi impozit pe profit/venit şi dividende). Fiind vorba de bani publici, poate constitui criteriu de alocare şi se punctează fiind perfect măsurabil!
6 - numărul de angajaţi cu carte de muncă ai publicaţiei la 01 iunie 2009
7 - numărul de angajaţi cu cesiune drepturi de autor care lucrau la 01 iunie 2009
Din start au fost excluse criteriile calitative, pentru a nu se genera o discuţie continuă în special între reprezentanţii segmentului “quality” de o parte, respectiv cei ai “tabloidului” de cealaltă parte şi s-a optat în discuţii pentru folosirea criteriilor strict cantitative! Ţin, de asemenea, să precizez încă o dată că nu a fost nici într-un caz “ţigăneală” şi nici nu s-a optat pentru “mică înţelegere” (oricum, încă nu s-a trecut de la faza de discuţii şi consultări, cel puţin în domeniul presei scrise), cum fals au încercat să inducă în opinia publică unii dintre cei care au participat sau doar au auzit de discuţiile apărute absolut logic, normal şi civilizat în cadrul dezbaterii dintre reprezentanţii majorităţii instituţiilor media locale din Cluj!
Deşi rămân la convingerea că iniţiativa CJ are ca scop, pe lângă mediatizarea prin mijloace publicitare plătite a activităţilor instituţiilor din subordine, nu pot să nu văd în această acţiune şi o încercare de a ajuta instituţiile media într-o perioadă extrem de dificilă. De altfel, poate pe viitor merită dezbătut modelul prezent deja de ani buni în Italia, Franţa, Danemarca sau, pe alocuri, chiar în Marea Britanie. Singura certitudine rămâne că instituţiile media clujene n-o să-şi schimbe atitudinea faţă de putere, conducerea CJ, pentru aceşti “pumni de arginţi”.
Acest lucru s-a putut, de altfel, proba în ultimele 10 zile cu privire la subiectul licitaţiei pentru stadion, tratat fără menajamente pe ZIUA de CLUJ, CityNews, Foaia transilvană, Monitorul de Cluj sau Făclia. Tuturor trebuie să le intre foarte bine în cap că presa nu poate fi cumpărată, pot fi cumpărate titluri dar şi în acest caz vor rămâne jurnalişti oneşti, care îşi vor face meseria în primul rând din pasiune.
