Ele vãdesc net faptul cã românii de acolo s-au sãturat de regimul comunist impus cu sila de gaşca de sorginte K.G.B.-istã a lui Voronin.
Aceste mişcãri mi-au amintit ceea ce s-a întâmplat în Basarabia cu 17 ani în urmã, cînd aceeaşi bãtãlie se ducea în pieþele din Chişinãu , bãtãlie care avea atunci ca principale obiective: limba românã şi grafia latinã.
Şi, spre cinstea lor, ardelenii s-au implicat activ în mişcãrile din Chişinãu organizând acţiuni concrete , benefice pentru atingerea ţintelor propuse de populaţia din Chişinãu. Iar dacã am intitulat aceste însemnãri “Basarabia , numele tãu este Maria”, n-am fãcut decât sã preiau titlul unei cãrţi semnate de Teodor Tanco, care , în douã ediţii consecutive, a înregistrat , ca un reporter de excepţie, în amãnunt, tot ceea ce s-a întîmplat atunci în Basarabia şi, desigur, contribuţiea clujenilor la evenimentele de acolo.
Marele obiectiv, “limba românã”, necesita cãrţi. S-a constatat atunci cã în biblioteca centralã din Chişinãu, cartea româneascã , cu grafie latinã, nu depãşeşte 10 la sutã din total. De aceea, din iniţiativa Bibliotecii “Octavian Goga” din Cluj-Napoca s-au organizat mai multe caravane, la care au participat cu cãrţi şi bibliotecile din Alba Iulia şi Tg. -Mureş, astfel cã s-a putut înfiinţa la Chişinãu biblioteca publicã “Transilvania”, înzestratã cu mii de volume , majoritatea dãruite de populaţie.
Aceasta, dupã ce şi familia lui Onisifor Ghibu din Bucureşti a înfiinţat biblioteca ce-i poartã numele. Şi fiind la subiect, sã reamintim cã Onisifor Ghibu, ardelean get -beget, în anul 1918 a dus şi instalat în Chişinãu prima tipografie ce putea tipãri în alfabet latin cãri şi ziare, dar mult nu s-a putut folosi , deoarece revoluţia bolşevicã şi-a întins metastazele şi aici.
Cartea lui Teodor Tanco redã toate aspectele participãrii ardelenilor la manifestãrile prilejuite de existenţa noii biblioteci româneşti “Transilvania”, aici având loc lansãri de cãrţi ale scriitorilor din România şi Basarabia, dezbateri culturale în prezenţa unor personalitãţi ale vremii , între care ministrul culturii, Ion Ungureanu, şi preşedintele Uniunii Scriitorilor din aceastã provincie , Mihai Cimpoi , scriitorii Leon Butnaru şi atâţia alţii. Iar ca moment de vârf a fost instalarea pe aleea marilor clasici din Parcul Central a bustului lui Lucian Blaga, opera artistei A.Picunov-Târţãu . Inagurare cu cântec, deoarece preoţii ortodocşi din Chişinãu au declarat “ grevã” şi, iniţial, n-au vrut sã sfinţeascã acest bust.
Teodor Tanco a participat şi la greva studenţilor din Chişinãu, redatã pe larg în volumul amintit, grevã unde l-am întãlnit, de fapt , eu reprezentzând acolo” Tribuna Ardealului” şi “România liberã”, iar, seara, i-am luat un interviu inclus în volum- din care redau doar fragmente din rãspunsul la unele întrebãri: “Viaţa lor pornitã spre eliberare, libertate şi democraţie a evoluat în cei trei ani de la proclamarea limbii române ca limbã oficialã.
Schimbãri sunt evidente , dar nu atât cât sã fi inspirat alt curs vieţii sociale în plan naţional.Unele probleme chiar
s-au înrãutãţit: e vorba de conducerea Bisericii Ortodoxe cãzute în rusofonie.(...) Instituţia preşedinţiei anuleazã puterile în stat, amintind de dictaturile personale. Relaţiile între România şi
Aşa stãteau lucrurile cu 17 ani în urmã , dar mult mai rãu stau astãzi şi ceea ce se întâmplã în Chişinãu o dovedeşte din plin.Vina lui Ion Iliescu de a nu fi încercat mãcar sã foloseascã declararea nulã a pactului Ribenttrop-Molotov şi sã alipeascã patriei pãmântul furat rãmâne o patã de neşters pe trecutul sãu şi un doliu permanent pentru România.
