Bugetul de stat 2012, un proiect ambiţios

Bugetul de stat 2012, un proiect ambiţios
Ministerul Finanţelor Publice a publicat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor. Procesul de consolidare bugetară va continua şi în 2012, conform acestui proiect anul viitor deficitul bugetar ar trebui să se situeze sub pragul de 2% (cash), 3% în termeni de angajament.

Desigur, prin acest buget se doreşte în primul rând ancorarea aşteptărilor cu privire la execuţia bugetară din 2012. Acest proces de ancorare a aşteptărilor este foarte important: poate contribui la reducerea costurilor de finanţare, facilitează emisiunea de obligaţiuni pe pieţele externe şi, nu în ultimul rând, poate sprijini realocarea datoriei guvernamentale (între termen scurt şi termen mediu-lung). Totuşi, pentru a avea impactul scontat, proiectul trebuie să fie realist. La o primă analiză, proiectul de buget pe 2012 pare foarte ambiţios, mai ales în contextul macrofinanciar european. Criza datoriilor suverane din zona euro (principalul partener economic al României) persistă, costul de finanţare a Italiei pe termen de 10 ani depăşind săptămâna trecută pragul de 7% (nivel la care Grecia, Irlanda şi Portugalia au solicitat sprijin financiar internaţional).

Totodată, valul II al crizei economico-financiare se resimte şi la nivelul economiei reale din zona euro - probabil economia regiunii se află deja în contracţie în acest moment. Nu în ultimul rând, climatul macroeconomic regional se deteriorează pe zi ce trece, Ungaria fiind ameninţată cu ieşirea din categoria statelor recomandate investiţiilor. Proiectul pare ambiţios şi prin prisma semnalelor recente, referitoare la o posibilă rectificare a bugetului pe anul în curs, în contextul dificultăţilor privind respectarea ţintei de deficit pe anul 2011. Nu în ultimul rând, dacă o ajustare a deficitului bugetar cu aproximativ 1,5% din produsul intern brut (PIB) a fost posibilă în 2011, când economia a crescut - după doi ani de declin - este greu de crezut că o ajustare bugetară de 2,5% din PIB este realizabilă în 2012, când incertitudinile din plan macroeconomic european se menţin la cote ridicate, cu impact nefavorabil pentru economia internă. De altfel, evoluţia mai multor indicatori macroeconomici în ultima perioadă exprimă premise contracţioniste pentru economia internă pentru perioada imediat următoare, iar 2012 este un an electoral, ceea ce complică şi mai mult ecuaţiile execuţiei bugetare.

Scenariul macroeconomic care se află la baza proiectului de buget pe 2012 este destul de optimist, ceea ce se reflectă în "ambiţia" cu privire la evoluţia veniturilor bugetare. Conform acestui scenariu, economia internă ar urma să crească în 2012 cu cel puţin 1,8% raportat la 2011. Mai mult, se mizează pe o contribuţie importantă a cererii interne: consumul privat (principala componentă a PIB) ar urma să crească cu cel puţin 1,6% an/an. În condiţiile în care nu se prevăd majorări de salarii în sectorul public sau de pensii, iar sectorul privat resimte deja al doilea val al crizei economico-financiare. Deci probabilitatea unor majorări salariale în termeni reali în acest sector (superioare inflaţiei) în 2012 este foarte redusă.

Conform aceluiaşi scenariu, exporturile ar urma să crească cu 7,8% an/an în 2012, un ritm care pare foarte ambiţios în contextul în care climatul macroeconomic din zona euro se deteriorează (probabilitatea unei noi recesiuni este ridicată), iar o serie de ţări europene vor implementa noi măsuri de austeritate.

Totodată, scenariul macroeconomic prevede o creştere a formării brute de capital fix cu 4,5% an/an, o cifră destul de ambiţioasă, mai ales dacă ne uităm la evoluţia investiţiilor în economie pe parcursul ultimelor trimestre. Capitalul străin ocoleşte economia reală sau o părăseşte, iar capitalul românesc privat resimte încă puternic criza economică şi consecinţele acesteia. Gradul de "ambiţie" a proiectului de buget este reflectat de proiecţia veniturilor bugetare pe 2012. Prognozele par foarte optimiste, dificil de realizat dacă nu vom asista la o ameliorare semnificativă a climatului macroeconomic european în 2012, ceea ce este greu de crezut. Se are în vedere majorarea veniturilor bugetare totale cu 13,5% an/an (nominal). Pentru veniturile fiscale se previzionează un avans de 8,8% în 2012: veniturile din impozitul pe profit ar urma să crească cu peste 15%, în timp ce pentru veniturile din TVA se previzionează un avans de 5,9%.

Pentru veniturile nefiscale se mizează pe o creştere de 9,6%, în timp ce sumele primite de la Uniunea Europeană ar urma să urce cu 65%. Totuşi, este un nou buget de austeritate: cheltuielile bugetare vor stagna în termeni nominali la 112,8 miliarde de lei -scădere în termeni reali (ajustare cu inflaţia) cu 3,4%. Se prevede reducerea subvenţiilor (cu 13,14%), a cheltuielilor cu asistenţa socială (cu 3,96%), dar şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii (cu 1,2%). Rămâne de văzut dacă aceste măsuri se vor implementa într-un an electoral. Pe de altă parte, se are în vedere o creştere a cheltuielilor cu proiecte cu finanţare nerambursabilă cu peste 49%, expresie a strategiei de accelerare a procesului de atragere de fonduri europene.

Andrei RĂDULESCU
analist Avantgarde Finance

 

 

Comenteaza