Iată, mi-am zis, vom avea şi noi, clujenii, un spaţiu de promenadă unde să ne odihnim seara sau în zilele de sărbătoare, stând pe o bancă şi delectându-ne privirile cu stilurile arhitectonice de pe frontispiciul clădirilor impunătoare din jur!
Aşa credeam în zilele când meşterii au început remodelarea acestui bulevard de centru, care este, împreună cu Piaţa Unirii, oglinda istorică şi contemporană a urbei.
Ei bine, bulevardul s-a terminat şi, într-o zi, pe înserat, am luat-o la pas să “evaluez” ceea ce s-a făcut... Mai întâi şi întâi, am meditat asupra denumirii: Bulevardul Eroilor. Mi se pare prea general. Al căror eroi? Al celor de la 1848? Al celor căzuţi în Revoluţia din 1989, omagiaţi pe una din laturile Pieţei Unirii cu monumentul “Stâlpi împuşcaţi”?! Sau al unor martiri care s-au jertfit pentru ţara şi neamul nostru , martiri de talia lui Iuliu Hossu, de pildă ?!...Genericul acesta ar trebui revizuit şi completat mai fericit.
Poate şi de aceea, unii îi spun, glumind, desigur,“Bulevardul Boc” , dat fiind opera primariatului său... Continuându-mi plimbarea la pas, întîlnesc Statuia “Lupoaica” şi rămân descumpănit: pare pierdută într-o zonă lăturalnică, unde nu-i este locul firesc. Ea ar fi trebuit, după părerea mea , amplasată la capătul dinspre Operă al Bulevardului, ca într-un dialog mut, peste veacuri , cu Avram Iancu; sau aliniată la Monumentul Memorandumului, o idee de zile mari a regretatului profesor universitar Mircea Mihăilescu... îmi plac lampadarele moderne, faptul că viitorii arbori ne ademenesc de pe acum cu verdeaţa lor, îmi plac fântânile ce sugerează răcoare şi-ţi permit ziua, dacă arde soarele, să-ţi înviorezi tâmplele, apoi chioşcurile cu umbrare instalate de diferite localuri... Mă rog, pare un proiect parţial reuşit.
De ce zic “parţial”?! Deaoarece, chiar în seara ieşirii mele la pas pe bulevardul...Boc, ca să fim în ton cu admiratorii dânsului, au intrat deodată, în perimetrul de pe aleea rezervată circulaţiei auto, numeroşi motociclişti cu motoarele turate la maxim, inundând zona cu fum şi, mai ales, tulburându-i liniştea cu decibeli ce îţi ameninţau timpanele. Atunci mi-am dat seama că pericolul degradării, prin poluare, a faţadelor clădirilor înşirate pe ambele laturi ale bulevardului n-a dispărut. Lăsarea acelei fâşii de şosea circulaţiei auto, ca şi fâşia pentru parcare, au ciuntit pe nedrept un bulevard care putrea fi cu adevărat frumos şi odihnitor, un loc de promenadă pentru locuitorii oraşului.
Mă tot întreb, alături de colegii mei care şi-au mai exprimat această nedumerire, de ce nu s-a găsit o soluţie pentru eliminarea deplină a circulaţiei auto prin zona zero a oraşului?! Cum de interesele deţinătorilor de autoturisme au învins raţiunea existenţei unui bulevard curat din toate punctele de vedere ?! Mai ales că primariatul Boc a eliberat, cu atâta succes, trotuarele de invazia autoturismelor, le-a lărgit şi modernizat, astfel încât cetăţeanul se simte cu adevărat stăpân al oraşului când circulă pe ele. ?! Şi că vasele cu flori înşiruite pe marginea trotuarelor adaugă un plus de frumuseţe şi, parcă, de tinereţe oraşului ?!
Cred că noul primar, dl Apostu, va avea forţe să continue finisarea acestui bulevard, alungând definitiv intruşii pe două sau patru roţi ...Acum, aştept cu nerăbdare să văd ce scot arhitecţii din Piaţa Unirii, dar doamne fereşte!, nu aş dori , cel puţin eu, să apară ceva la fel ca Piaţa Muzeului de istorie şi zona Casei Matei, unde, dorind să redea vechea înfăţişare străzilor respective, au pavat totul în dorul lelii, cu pietre atât de neregulate, încât, dacă nu eşti foarte atent, te poţi împiedica şi accidenta la fiecare pas...
După părerea mea, Piaţa Unirii, unde tronează unul dintre cele mai frumoase grupuri statuare înfăţişându-l pe regele maghiar, după tată român, Matia Corvin - grup statuar despre care istoricul Ion Aurel Pop spune că a fost şi va fi, în veci, emblema oraşului- va trebui deci să fie la înălţimea aceste mari personalităţi istorice. Va fi?!
