Câţi români sunt în Italia, Spania etc.?

Chiar dacă nu sunt disponibile date complete sau aproape complete asupra numărului de români aflaţi la muncă în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, informaţii parţiale din surse autorizate converg spre un număr aflat între 2 şi 3 milioane. După datele publicate de Institutul Naţional de Statistică al Italiei în septembrie 2011, numărul de români rezidenţi în Italia la începutul anului 2011 era de 969 mii (ISTAT, 2011). Pentru acelaşi moment, Ministerul Muncii şi al Imigraţiei din Spania menţionează cifra de 842 mii români cu reşedinţa în Spania (Ministerio de Trabajo e Inmigración, 2011). Cele două cifre duc - doar ele - la 1811 mii români având reşedinţa în Italia şi Spania (înscrişi în registre administrative). Este foarte probabil ca la aceste cifre să se adauge un număr de români aflaţi în cele două ţări fără să fie înregistraţi şi fără să apară în statisticile oficiale, ceea ce ar însemna în jur de 2 milioane persoane. Dacă adăugăm cifrele referitoare la românii aflaţi în alte ţări reprezentând destinaţii importante ale migranţilor români - Germania, Franţa, Grecia, Austria şi chiar Ungaria -, numărul total depăşeşte 2,5 milioane.

Recensământul din octombrie 2011 ne-a arătat o populaţie stabilă de 19043 mii locuitori şi, dacă vom compara această cifră cu cea de la recensământul din anul 2002 (21681 mii), vom vedea că reculul este de 2638 mii locuitori. Numai că acest recul provine atât din migraţie, cât şi din scăderea naturală a populaţiei, iar descompunerea în cele două componente duce la următoarele contribuţii : 424 mii este scădere naturală şi 2214 mii reprezintă migraţie externă negativă, această din urmă valoare înscriindu-se în plaja deja amintită, luând în considerare şi o mişcare de retur în ultimii ani, mişcare provocată de criza economică şi financiară din ţările în care se află cei mai mulţi migranţi.

Cifra pe care ne-o oferă recensământul asupra românilor plecaţi în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni este de numai 910 mii, ceea ce înseamnă că 1,3 milioane dintre cei plecaţi nu au fost înregistraţi în gospodării fie pentru că nu a avut cine să-i furnizeze informaţii recenzorului, fie pentru că locuinţele respective nu au fost vizitate de recenzori. Neavând o înregistrare fiabilă a migraţiei externe la recensământ ori o altă sursă credibilă, singura posibilitate de a estima această componentă devenită majoră în evoluţia populaţiei României este cea a balanţei pe care am folosit-o, cunoscută sub denumirea de „ecuaţia de estimare a populaţiei" (population estimating equation), cu toate riscurile pe care o astfel de abordare le poate genera. În această privire generală asupra numărului populaţiei, nu este luată în considerare posibila nerecenzare a unui procentaj din populaţie (stabilă sau compusă din persoane plecate).»

Vasile GHEŢĂU

Din volumul lui Vasile Gheţău - Drama noastră demografică. Populaţia României la recensământul din octombrie 2011, Reprofesionalizarea României IV / IPID, Editura Compania, Bucureşti, 2012, pp. 10-11

(Text preluat de pe blogul Editurii Compania http://www.compania.ro/blog)