Ei sunt deja fericiţi că, tot în urma voturilor proprii, miniştri de anvergură, specialişti fără umbră de suspiciune de corupţie sau alte astfel de “tare” - dnii Gabriel Oprea, Videanu, Baconschi sau dna Elena Udrea - vor duce la bun sfârşit marele gând al marelui cârmaci: acela de a ieşi din criză şi a da un exemplu de bună guvernare, cinstită şi competentă. Dacă mai pui că tot aceştia vor rezolva imensa problemă a “oligarhizării României”, aşa cum nimeni nu a putut s-o facă până acum, chiar îi invidiez pe dl Băsescu, pe votanţii, dar şi pe “apostolii” d-sale, pe care i-am enumerat mai sus. Sărbătorile lor de iarnă vor fi un vis frumos.
Si cum să nu fii fericit şi să nu ai sărbători minunate, când ai votat această pleiadă preşedinte - guvern, salvând România din ghearele unui proiect “oligarhic”, nociv, care ar fi deschis România spre Vest, spre puternica Germanie, un proiect care ar fi reunit la guvernarea României cei mai buni specialişti, consultanţi şi minţi luminate, sub bagheta unui neamţ care a reuşit performanţe inimaginabile în administraţie? Nu le voi ura de bine nici acelor fericiţi care trăiesc în Occident şi l-au votat pe dl Băsescu: ei sunt, oricum, fericiţi acolo unde trăiesc, iar faptul că au ales ca noi să trăim sub un astfel de regim, e, întrucâtva, de înţeles, din moment ce viaţa lor nu va avea în nici un fel de suferit. Aşa stând lucrurile, mă voi mărgini să le adresez celor cinci milioane de “ciuruiţi”, de înfrânţi, din toată inima, “Crăciun fericit!” şi, deşi ştiu că este, practic, imposibil, “un An Nou fericit!”
Mă simt cu sufletul alături de cei învinşi, pentru că şi eu sunt unul dintre ei: sunt unul din milioanele de cetăţeni ai acestei ţări, care după 1989 au ales să nu o părăsească, în speranţa că un destin nu se poate construi în afara spaţiului ţării de origine. Aş vrea ca toţi aceia dintre noi care au crezut asta să aibă un Crăciun liniştit, chiar dacă negura dezastrului îşi fâlfâie aripile negre deasupra României. Aş vrea ca măcar zilele acestea, petrecute în pacea mirifică a Sărbătorilor, să uităm că noi, cei ciuruiţi, am mai fost în situaţia asta de atâtea şi atâtea ori... Să ne prefacem că nu am mai fost ciuruiţi şi de Ceauşescu, apoi de Iliescu, atâţia amar de ani. Să ne bucurăm, aşadar, fără a observa că destinul nostru, viaţa noastră, este asemeni unui ciur prin care bate vântul.
Le urez sănătate şi fericire mai ales acelora care şi-au petrecut două-trei decenii sub povara Securităţii lui Ceauşescu, care apoi au sperat într-un Iliescu de tipul Dubcek, dar au nimerit un “Ilici” care timp de mai bine de zece ani a semănat mai ales cu Deng Xiao Ping, iar acum îşi sufocă anii de dincolo de “mezzo del camin”, sub o nouă democraţie “originală” bazată pe ascultarea telefoanelor, supraveghere, pe ură, pumni în gură şi dezbinare şi care se află la al doilea “cincinal”.
Sper ca toţi înfrânţii României să se bucure de sănătate şi de cozonacul dulce-amar al Crăciunului de anul acesta, cu gândul la proiectele lor personale, atâtea câte le-au rămas, şi la ceea ce (mai) poate să-i protejeze de faptul că instituţia prezidenţială ne forţează să privim oamenii drept forţe. E începutul unei perioade sumbre şi vulgare, în care trebuie să ne îndreptăm atenţia înspre domestic precum înspre “partea cealaltă”, cea opusă instituţionalului. Realitatea viitorilor cinci ani ne va aminti mai des decât am fi vrut de “epoca Ceauşescu”, aşa că ne vom retrage în zone mai calde, ale sufletului, vom vedea ce mai putem avea de făcut, cum vom putea suna retragerea dintr-o proiecţie a unui viitor care este gri.
Vom privi mai ales înspre afară, căutând siguranţa în alte lumi mai democratice, ne vom număra anii pierduţi în aşteptarea bucuriei plenare, care nu mai prea vrea să vină. Vom fi, poate, mai vulnerabili prin sănătate precară şi vârstă, vom râde mai puţin, privindu-i fără ură, - doar cu o neputincioasă mirare -, pe cei care au anulat, prin propriul proiect de putere şi îmbogăţire, viitorul unei patrii intrate într-o nouă zodie a părăsirii.
Să urăm, deci, ciuruiţilor înfrânţi un “Crăciun fericit!”. Iar celorlalţi, frumoşii învingători, învingătorilor din “cealaltă Românie”, sănătate şi un an nou plin de relizări de care să nu se ruşineze! Mai ales în faţa propriilor copii...
