Cronica unui gol anunţat

Cronica unui gol anunţat
Gicu Grozav are argumente să-şi păstreze locul din vestiarul “tricolorilor”. Probabil că a fost ultimul său cadou pentru fanii Universităţii.

Cum recunoşti un fotbalist de clasă? Unii susţin că-l pot identifica şi după modul cum coboară din avion.
Alţii au nevoie de cifrele oferite de firmele specializate în monitorizarea meciurilor. Antrenorii au ochiul format, impresarii primesc din timp referinţele şi DVD-urile. Spectatorii au grile diferite. Microbiştii remarcă imediat jucătorul care aprinde scântei în iarbă. Abia aştepţi să ajungă mingea la el, fiindcă se întâmplă ceva, pentru că e sportivul în stare să dezlege rapid careul cu picioare încrucişate. Fotbalul e mult mai simplu în interpretarea unui tip îndemânatic. O fază dificilă e rezolvată cu zâmbetul pe buze, în joacă, fără grimasele ce-i însoţesc pe slujbaşii de rând.

Gicu Grozav aparţine unei categorii premium. Dacă aţi uitat "foarfeca" din meciul cu Astra şi driblingurile în cascadă, tânărul vârf nu şi-a epuizat repertoriul. A debutat cu gol la echipa naţională. Şi, pentru cei mai exigenţi dintre fani, a înscris cu capul golul victoriei din amicalul cu Elveţia! "Nu lovesc bine mingea cu capul. Mi-a fost teamă când eram copil, antrenorul Neluţu Popa mă certa că nu sar la cap", mărturisea Gicu într-un material publicat de ZIUA de CLUJ. Asta ca să nu credeţi că e un jucător perfect. "După fiecare meci sau antrenament mă gândesc ce am făcut bine, ce-mi lipseşte".

Atacantul de 21 de ani e un tip exigent şi serios, strunit de unchiul său, Cornel Ţălnar, care nu-l laudă niciodată. Dacă nu se va schimba, dacă va rămâne la fel de modest şi de serios, va ameninţa şi el recordul lui Hagi. Spre deosebire de alţii, lui Grozav îi pasă. I-aţi văzut mimica după ratarea din startul partidei? Implicarea, sentimentul au fost elementele lipsă ale unei reprezentative ce bifa convocările cu entuziasmul cu care bugetarii se înregistrează la pontaj.

Multe i se pot reproşa lui Piţurcă, însă selecţionerul are curaj şi inspiraţie. "Universitatea nu mă putea învinge cu Grozav şi Morar", declara Andone, un specialist de uz intern. Îl lăsăm să se pregătească pentru Liga Campionilor, ar fi timpul să-şi probeze CV-ul şi în cupele europene. Dacă Răzvan Lucescu se înconjura de fini, prieteni şi vecini, Piţi i-a chemat pe Grozav şi Maxim, i-a titularizat pe Găman şi pe Chiricheş. Se simte un aer proaspăt la Naţională, chiar dacă jocul suferă încă. Ne mulţumim doar să surprindem adversarul, îl invităm la atac, apoi îi tragem căciula peste ochi şi fugim să-i dăm gol. Acestea sunt limitele unei echipe fără nişte mijlocaşi creativi, o specie pe cale de dispariţie în campionatul autohton. Cu o astfel de tactică, e nevoie să-ţi fructifici la maximum oportunităţile. Grozav e una dintre soluţiile salvatoare.

În aceeaşi seară când Gicu debuta în tricoul galben, Adrian Cristea păşea pentru prima oară în studioul Cancan TV, însoţit de Bianca Drăguşanu. Fiecare cu meciurile sale. "Prinţul" marca primul său gol în Liga I într-o partidă disputată la Alba Iulia, oraşul unde s-a născut şi a jucat Gicu Grozav. Cristea era legitimat la Politehnica Iaşi şi anunţa o carieră prodigioasă. În loc de trofee, a strâns mai multe titluri în presa mondenă. A fost mult prea zgârcit cu talentul său, a crezut că poţi să răzbeşti în fotbal în joc de gleznă.

În direct, la o oră târzie din noapte, Cristea a anunţat că pleacă de la Universitatea Cluj. "M-au făcut blatist", s-a plâns "Prinţul". Nu vor fi lacrimi, derby-ul cu CFR este echivalentul unui certificat de divorţ. În schimb, Grozav va fi regretat. "Aş vrea să rămân, nu ştiu ce se va întâmpla", declara Gicu în urmă cu o săptămână. Fanii ar tolera mai lesne un transfer extern. E puţin probabil ca Walter să-l lase în continuare la "U" după seara de miercuri. În loc de bun rămas, Grozav a caligrafiat din nou numele Universităţii Cluj în scriptele federale. Acolo unde istoria începe cu golul lui Aurel Guga din partida cu Iugoslavia, fotbalistul Universităţii Cluj care a purtat şi banderola în acel meci. Şi aşa poţi recunoaşte un vârf înzestrat. După cât de dureroasă e clipa despărţirii.

 

 

Comenteaza