Vine şi o astfel de zi. Nu a scăpat nici Barcelona, a venit şi rândul CFR-ului. Ziua când îţi priveşti adversarul ridicând cupa şi te întrebi ce ai greşit. Nu e o tragedie, e un moment când un campion adevărat îl felicită pe învingător şi aşteaptă revanşa. Al nouălea trofeu nu a ajuns în vitrina aglomerată din Gruia.
Degeaba au fost şase arbitri că tot se discută aprins greşelile. Finanţatorul campioanei, Arpad Paszkany, susţine că „s-a fluierat într-o singură direcţie". E o părere subiectivă. Dacă Haţegan ar fi tras cu Dinamo, „câinii roşii" ar fi primit penalty când centrarea lui Alexe a întâlnit mâna lui Pinto. Centralul se putea ascunde sub umbrela regulamentului. Stomatologul din Arad poate fi acuzat că nu a observat henţul lui Ţucudean din faza primului gol al dinamoviştilor. Asistentul şi arbitrul adiţional nu l-au ajutat să-şi îndrepte eroarea. Cât despre eliminarea lui Cadu, căpitanul este în culpă. A încasat primul avertisment pentru un fault la Issa Ba într-o zonă neutră. Apoi, surescitat probabil că Dinamo a egalat, l-a atacat pe Alexe la marginea careului şi a fost eliminat. Un fotbalist cu experienţa portughezului nu avea voie să comită o astfel de imprudenţă într-un meci decisiv. Absenţa lui Cadu s-a simţit la loviturile de departajare, unde Sougou şi Hora nu au avut sângele rece al liderului.
CFR se păcăleşte dacă pune înfrângerea pe seama arbitrajului. Şi cât echipele au fost egale numeric, Dinamo a pasat mai mult, mai frumos şi a ajuns mai uşor în careu. „Feroviarii" au deschis scorul în minutul 36 la primul şut pe poartă! Dacă Bonetti a căutat modulul optim în cantonament, rulând jucătorii chiar şi cu riscul unor rezultate supărătoare, Andone nu a ascuns nimic. CFR construieşte greu, trăieşte din execuţii personale la fel ca în sezonul precedent. Kapetanos înscrie fără preaviz, Sougou provoacă panică dacă-i oferi spaţiu. E prea puţin pentru Liga Campionilor şi nu mai e timp pentru reglaje. „Fălcosul" nu e antrenorul potrivit pentru ambiţiile conducătorilor clujeni.
Gabi Mureşan este într-o formă extraordinară. A recuperat multe mingi, a ordonat ofensiva, a driblat cu o lejeritate uimitoare pentru un mijlocaş defensiv când colegii săi nu găseau soluţii, a transformat calm penalty-ul. Foarte determinat, a fost la un pas de autogol când a respins o minge în bară, dar, şi aşa, nu are concurenţă la titlul de cel mai bun jucător al campioanei. Valente a marcat un gol şi cam atât, Deac a muncit mult, Vass a fost surprinzător de timid. Defensiva a fost vulnerabilă atât la jocul la ofsaid, cât şi la şarjele purtate pe benzi.
CFR nu are de ce să stea cu capul în pământ. A luptat până în ultima secundă, a strâns din dinţi când a rămas în inferioritate şi nu s-a predat. Orgoliul campioanei a produs golul lui Kapetanos. Cu un pic de noroc sau de curaj, în cazul lui Camora, ar fi reuşit să câştige Supercupa. În prima repriză de prelungiri a avut două şanse uriaşe să înscrie. După ce un an de zile a fost deportat la echipa secundă, Stăncioiu ar fi meritat un alt final. Doar caracterele puternice pot survola, fără să naufragieze pe ţărmul deznădejdii, încercările vieţii. Edi este reprezentativ pentru forţa unui grup călit în bătălii grele. Dintr-un astfel de aliaj se vor fabrica şi alte trofee. E doar o chestiune de timp.
