Economia României în trimestrul II

Institutul Naţional de Statistică a comunicat estimările-semnal cu privire la evoluţia economiei interne în trimestrul II. Datele finale vor fi aflate în luna septembrie.

În trimestrul II economia internă a crescut cu 0,2% raportat la trimestrul I. Comparativ cu TII din 2010, produsul intern brut (PIB) a urcat cu 1,4%.
Ce exprimă aceste evoluţii? În primul rând, datele pe trei trimestriale (0,2% trimestru/trimestru) confirmă consolidarea economiei interne după ieşirea din recesiune consemnată în trimestrul I. Practic, economia a marcat în perioada aprilie-iunie al treilea trimestru consecutiv de creştere. Pe de altă parte, trebuie menţionat faptul că ritmul de evoluţie s-a temperat semnificativ spre deosebire de cel înregistrat în TI (creştere de 0,7% faţă de trimestrul IV din 2010). Dacă analizăm evoluţia componentelor PIB - atât de partea cererii, cât şi de partea ofertei -, vom observa unele modificări importante pe parcursul trimestrului II. Altfel spus, se pune problema sustenabilităţii evoluţiei economiei interne cel puţin în trimestrele următoare.

Per ansamblu, probabilitatea intrării în contracţie a economiei în a doua jumătate a anului curent a crescut semnificativ în ultima perioadă, mai ales prin prisma evoluţiilor din plan macrobursier internaţional. România are o economie mică (puţin peste 120 miliarde de euro în 2010), cu un grad ridicat de deschidere (de 70% anul trecut), principalul partener economic fiind zona euro. O astfel de economie este vulnerabilă în primul rând la climatul macroeconomic extern - micile economii deschise sunt dependente de mecanismul exporturi/investiţii, mai ales dacă politicile economice pe plan intern nu pot contribui sustenabil la reducerea dependenţei de cererea externă.

Ieşirea din contracţie a economiilor din Europa, încă din a doua jumătate a anului 2009, a determinat accelerarea exporturilor româneşti, după declinul sever provocat de valul I al crizei mondiale. Exporturile au început să crească încă din TII din 2009, dar au consemnat o accelerare importantă pe parcursul anului 2010 (creştere de 28% an/an) şi în trimestrul I din 2011 (avans de 38% an/an). Accelerarea exporturilor s-a resimţit la nivelul producţiei industriale, care a crescut cu 5,4% an/an în 2010 şi cu 10,1% an/an în primele trei luni din 2011. Acest mecanism exporturi/industrie a determinat ieşirea economiei din recesiune, eveniment consemnat în trimestrul I.

Or, în trimestrul II (dacă analizăm datele trimestru/trimestru) evoluţia nefavorabilă a economiilor din zona euro (ritmul trimestrial de evoluţie a PIB din regiune a decelerat de la 0,8% în TI la 0,2% în TII) s-a repercutat imediat (nefavorabil) la nivelul economiei interne. Exporturile s-au contractat cu 2,4% raportat la trimestrul I, până la 10,9 miliarde de euro, iar declinul trimestrial al exporturilor s-a resimţit imediat în sfera sectorului secundar, producţia industrială înregistrând un declin de 0,8% comparativ cu TI din 2011. Pe de altă parte, importurile au continuat să crească în trimestrul II, cu 2% raportat la TI, până la 13,56 miliarde de euro. Prin urmare, cererea externă netă a avut o contribuţie negativă la formarea PIB în trimestrul II. Cu alte cuvinte, creşterea de 0,2% trimestru/trimestru a fost determinată de cererea internă. Dacă ne uităm la componentele cererii interne, observăm evoluţii nefavorabile din sfera consumului privat (principala componentă a PIB): vânzările din comerţul cu amănuntul s-au contractat cu 0,7% raportat la TI din 2011.

Pe de altă parte, consumul guvernamental a consemnat un avans de 4% trimestru/trimestru în termeni reali. Această evoluţie este explicată şi de proiectele de investiţii publice derulate de stat. Majorarea investiţiilor statului în prima jumătate a anului este remarcabilă, chiar dacă acestea au crescut cu doar 3,2 miliarde de lei), însă rămâne de văzut care va fi evoluţia acestei componente în perioada următoare, dat fiind procesul de consolidare bugetară. Investiţiile în construcţii au avut o evoluţie mai bună pe parcursul trimestrului II (sectorul numărându-se printre puţinele care au consemnat creştere reală (0,2% trimestru/trimestru), însă deteriorarea climatului macro-bursier internaţional se va reflecta nefavorabil asupra sentimentului investitorilor pe plan intern. Perspectivele pe termen scurt privind evoluţia investiţiilor sunt, mai degrabă, nefavorabile, premise susţinute atât de deteriorarea climatului macrobursier internaţional - cu impact nefavorabil pentru sentimentul investiţional, cât şi de incapacitatea capitalului românesc de a investi.

Altfel spus, premisele pentru evoluţia economiei interne în trimestrele următoare sunt, mai degrabă, nefavorabile. În zona euro, principalul partener comercial, am asistat la o decelerare importantă a evoluţiei economiei, prin prisma intensificării crizei finanţelor publice din regiune (volatilitatea din pieţele financiare s-a amplificat în ultimele luni), iar sentimentul din economia financiară s-a transmis imediat la nivelul celei reale. Or, problemele de finanţe publice din Europa sunt de natură structurală; nu se pot identifica soluţii pe termen scurt. Provocările macroeconomice ale regiunii vor determina evoluţii nefavorabile ale PIB, cel puţin pe termen scurt. Într-un astfel de context, exporturile româneşti vor fi nefavorabil influenţate în perioada următoare. Cu alte cuvinte, pentru motorul de relansare economică pe plan intern se menţin perspective nefavorabile pe termen scurt.

Va reuşi cererea internă să contrabalanseze declinul exporturilor, cu impact nefavorabil pentru industrie, ceea ce s-a întâmplat în trimestrul II? Greu de crezut, mai ales dacă climatul macroeconomic internaţional va continua să se deterioreze. Rămâne de văzut, dat fiind faptul că procesul de consolidare bugetară pe plan intern va continua în trimestrele următoare, gradul de absorbţie a fondurilor europene se menţine redus (chiar dacă mai bun decât în trimestrele anterioare), iar sentimentul investiţional se menţine nefavorabil (deşi agenţia Fitch a readus România în categoria economiilor recomandate pentru investiţii). Probabilitatea ca economia internă să reintre în contracţie în a doua jumătate a anului curent a crescut semnificativ. Chiar dacă sunt semnale mai bune din agricultură, ponderea acestui sector în PIB se situa la doar 6% în 2010.

Andrei RĂDULESCU
analist Target Capital