Probabil că nici cel mai fanatic suporter al Universităţii Cluj nu şi-ar aminti toţi jucătorii care au îmbrăcat tricoul alb-negru în ultimul an. E o încercare grea chiar şi pentru statisticieni. Autocarul ar fi unitatea de măsură adecvată pentru a nu te pierde în amănunte. Două echipe, antrenori şi conducători s-au perindat prin viaţa "Şepcilor Roşii", aşa cum se perindă vizitatorii pe culoarele spitalului. S-au schimbat medici şi diagnostice, însă bolnavul nu a fost externat din clinică. Singura noutate comunicată aparţinătorilor e că pacientul a fost mutat din salon la Terapie Intensivă. Aici, conectat la aparate, i se numără ultimele clipe. S-a recomandat şi eutanasierea, fiindcă sunt puţine paturi, personalul e surmenat şi fiecare zi costă, se măsoară în lei, nu în minute. În calea birocraţiei şi a sentinţei halatelor albe mai e un singur obstacol. Cei care-l iubesc pe suferind refuză să-şi dea acordul şi aşteaptă o minune.
Nu e chiar un miracol, dar ridici sprâncenele a mirare când auzi ştirea. "U" Cluj se reuneşte luni, la prânz, la Cluj Arena. Moda e să te pregăteşti în Spania, la Marbella, departe de frig şi de terenurile îngheţate. „U" nu respectă tiparele, dar Marius Popescu mai are încă entuziasm. Vor veni la antrenamente juniori din propria pepinieră, pentru care încă nu contează banii când e vorba de "U", puştii sunt gata să ofere, nu să ceară. Vor reveni câţiva dintre titularii din ultima parte a anului 2012, Pătraşcu şi Vasile Gheorghe. Nu va lipsi Sisi, nu va absenta Szolo.
Pentru un suporter al Universităţii Cluj e dificil, dacă nu imposibil, după atâtea trădări şi şocuri, să-şi mai facă un idol. Doar Szilagyi se bucură de acest statut, fiindcă povestea sa, presărată cu griji şi dureri, e şi povestea "Şepcilor Roşii". Totuşi, cred că unui fotbalist i se va simţi lipsa luni, va stârni regrete când nu va fi citit în lot. Dragoş Balauru nu avut răgazul necesar pentru a deveni un idol pe Cluj Arena, dar a făcut un pas important, a câştigat respectul fanilor. Dacă ar fi să-l caracterizăm pe portarul cu acelaşi nume într-un cuvânt, acesta ar fi "Siguranţă". Dragoş a greşit rar, a fost ezitant la Iaşi, unde a jucat cu febră de 40 de grade. Reflexele, jocul de picior şi, nu în ultimul rând, bunul simţ i-au adus aplauzele peluzei. Împrumutat la Cluj, a fost chemat înapoi de Târgu Mureş, iar în contract există şi o clauză de vânzare de 150.000 de euro, pe care gruparea din liga secundă vrea să o valorifice. Balauru a mărturisit că nu va lua în calcul orice ofertă şi că nu exclude să apere tot la "U" şi în 2013. Nu contează câţi jucători au plecat din decembrie pînă acum, vor fi mai dezertări şi despărţiri. E dureros când din vestiar lipseşte unul dintre bărbaţii de caracter, capabili să mai oblojească rănile tribunei.
Dincolo de gazon încep alte probleme vitale. Nu mai există fonduri pentru chirii, iar fotbaliştii vor fi cazaţi, graţie şi diligenţelor antrenorului, la „Tabere" sau în „Babeş". Sportivii trebuie să aibă şi masa asigurată, e una dintre condiţiile minimale ale activităţii de performanţă. Marius Popescu nu are încă Licenţa Pro şi i-a expirat perioada pentru care a primit derogare să stea pe banca Universităţii. Cum un nou curs de antrenori nu începe decât în 2014, se va recurge la o soluţie de compromis. În acte va figura un tehnician cu licenţă Pro, probabil Remus Vlad, antrenorul care l-a lansat în fotbal pe Papi. Echipei trebuie să i se asigure un stagiu centralizat pentru a pregăti, în limitele decenţei, ultimele partide ale sezonului.
Insolvenţa a fost respinsă de tribunal, viitorul e incert, se trăieşte din plin prezentul. Pentru Universitatea anului 2013 e important să existe. Acesta e farmecul bătrânului club, aceasta e consolarea fanilor în faţa sorţii vitrege.
