DISTRIBUIE
Dacă nu avem resurse financiare pentru vacanţe sau excursii în vest, în Canare ori în Anatolia, putem să ne facem itinerarii de vacanţă în ţară. Experienţa proprie îmi dă posibilitatea unor recomandări care, sper, le vor depăşi ca interes istoric şi cultural pe cele ale doamnei Elena Udrea.
În primul rând, mă gândesc la bisericile de lemn din Maramureş. Am vizitat, cu ani în urmă, câteva dintre ele care te cuceresc prin ineditul lor constructiv şi decorativ. La Rogoz, aşezare din preajma Lăpuşului, biserica din lemn Sf. Arhangheli datează din sec. al XVII-lea, având în interor icoane şi pictură murală de Radu Munteanu, datate 1785. Turnul, o siluetă ce ţâşneşte spre cer, este prevăzut cu un coif ascuţit, iar de jur împrejur are patru turnuleţe decorative, imprimând bisericii o arhitectură originală. Tot aici a fost adusă din satul Suciu de Sus lăcaşul de cult Cuvioasa Paraschiva, bogat în icoane, unele pe sticlă, atestate din sec. al XIX-lea şi realizate de mari pictori iconari de la Nicula. Biserica din Surdeşti, pictată de Ştefan din Siseşti, celebru la vremea lui, are un turn de 54 m, fiind prevăzută cu un pridvor cu două rânduri de arcade suprapuse, iar portalul e decorat cu rozele şi benzi în torsadă. Pe oriunde te poartă paşii prin satele maramureşene sau prin partea Lăpuşului întâlneşti astfel de comori pe care străinii le admiră şi apreciază la superlativ, dar românii din alte zone ale ţării abia dacă au auzit de ele. Un astfel de itinerar îţi poate da satisfacţii nebănuite.
Un traseu deosebit de interesant ar putea fi acela al bisericilor-cetăţi din Transilvania, lăsate nouă moştenire după peste 800 de ani de convieţuire cu saşii. Ele sunt interesante nu numai prin arhitectonia evolutivă în care au fost construite în diferitele etape ale istoriei, ci şi prin modul inteligent în care au fost concepute pentru a putea ocroti populaţia de diferiţi duşmani. În interioarele lor poţi urmări şi evoluţia decoraţiunilor sculpturale sau picturale, de la strană la amvon şi iconostas. Sunt celebre frescele de la biserica din Mălâncrav, judeţul Sibiu, dar stârnesc opinii favorabile şi bisericile-cetăţi din Cisnădioara, Hărman, Moşna, Prejmer, Biertan. Ultima este cocoţată pe vârful unui deal extrem de înalt, acesta fiind înconjurat cu trei rânduri de ziduri de incintă care îl încing, de jur împrejur, ca un brâu protector, până sus, la biserica durată în vârful lui. Ca să ajungi în lăcaşul de cult, trebuie să urci peste 70 de trepte, iar acolo te întâmpină un interior cu covoare de epocă şi un amvon sculptat cu multă artă, plus iconografia bogată. Uimesc şi turnurile din incintă, unde se adăpostea populaţia la nevoie, care, în asemenea împrejurări, era aprovizionată cu alimente pentru întreaga comunitate pe termen destul de lung.
La Ocna Sibiului şi Vurpăr se păstrează două reliefuri sculptate reprezentând “arborele vieţii”. Alte elemente sculptate decorează portalurile bisericilor din Avrig, Ungra, Săcădate, Hosman, în unele dintre ele apărând şi elemente antropo - şi zoomorfe. Mai aflăm că primele elemente gotice sunt introduse în Transilvania de către cistercieni, graţie lor apărând cheile de boltă cu figuri umane, în special cu Maria şi Isus. Găsim sculptate în unele biserici şi o serie de flori de stejar şi de măceş, cu frunzele stilizate. Printre rarităţi mai cităm corul bisericii Saitos, construit între 1364 şi 1382, care are cel mai valoros ansamblu de sculptură gotică din ţara noastră, apreciază specialiştii.
La Bichiş găsim “Răstignirea” pe portalul de vest, iar biserica evanghelică din Sibiu este considerată o adevărată bijuterie arhitectonică prin jocul volumetric al ansamblului. Se pot organiza itinerarii de mare audienţă şi pe o asemenea temă. Dacă tot ajungem la Sibiu, la Brukenthal putem admira şi piesele marelui argintar Sebastian Hann, activ între 1675 şi 1713, ale cărui obiecte de cult sunt de o frumuseţe rară, fiind socotite capodopere. Pe unele dintre obiectele lui poţi vedea, chiar pe toartă, scene filigranate în relief inspirate din Biblie. Iar dacă vrem să continuăm itinerarul până la Sighişoara, ne aşteaptă o cetate medievală unică, locuită şi ospitalieră, şi un muzeu în care putem vedea sabia dăruită de Napoleon generalul Mellas, originar de aici, pentru curajul de a fi luptat împotriva lui. Drum bun!
Un traseu deosebit de interesant ar putea fi acela al bisericilor-cetăţi din Transilvania, lăsate nouă moştenire după peste 800 de ani de convieţuire cu saşii. Ele sunt interesante nu numai prin arhitectonia evolutivă în care au fost construite în diferitele etape ale istoriei, ci şi prin modul inteligent în care au fost concepute pentru a putea ocroti populaţia de diferiţi duşmani. În interioarele lor poţi urmări şi evoluţia decoraţiunilor sculpturale sau picturale, de la strană la amvon şi iconostas. Sunt celebre frescele de la biserica din Mălâncrav, judeţul Sibiu, dar stârnesc opinii favorabile şi bisericile-cetăţi din Cisnădioara, Hărman, Moşna, Prejmer, Biertan. Ultima este cocoţată pe vârful unui deal extrem de înalt, acesta fiind înconjurat cu trei rânduri de ziduri de incintă care îl încing, de jur împrejur, ca un brâu protector, până sus, la biserica durată în vârful lui. Ca să ajungi în lăcaşul de cult, trebuie să urci peste 70 de trepte, iar acolo te întâmpină un interior cu covoare de epocă şi un amvon sculptat cu multă artă, plus iconografia bogată. Uimesc şi turnurile din incintă, unde se adăpostea populaţia la nevoie, care, în asemenea împrejurări, era aprovizionată cu alimente pentru întreaga comunitate pe termen destul de lung.
La Ocna Sibiului şi Vurpăr se păstrează două reliefuri sculptate reprezentând “arborele vieţii”. Alte elemente sculptate decorează portalurile bisericilor din Avrig, Ungra, Săcădate, Hosman, în unele dintre ele apărând şi elemente antropo - şi zoomorfe. Mai aflăm că primele elemente gotice sunt introduse în Transilvania de către cistercieni, graţie lor apărând cheile de boltă cu figuri umane, în special cu Maria şi Isus. Găsim sculptate în unele biserici şi o serie de flori de stejar şi de măceş, cu frunzele stilizate. Printre rarităţi mai cităm corul bisericii Saitos, construit între 1364 şi 1382, care are cel mai valoros ansamblu de sculptură gotică din ţara noastră, apreciază specialiştii.
La Bichiş găsim “Răstignirea” pe portalul de vest, iar biserica evanghelică din Sibiu este considerată o adevărată bijuterie arhitectonică prin jocul volumetric al ansamblului. Se pot organiza itinerarii de mare audienţă şi pe o asemenea temă. Dacă tot ajungem la Sibiu, la Brukenthal putem admira şi piesele marelui argintar Sebastian Hann, activ între 1675 şi 1713, ale cărui obiecte de cult sunt de o frumuseţe rară, fiind socotite capodopere. Pe unele dintre obiectele lui poţi vedea, chiar pe toartă, scene filigranate în relief inspirate din Biblie. Iar dacă vrem să continuăm itinerarul până la Sighişoara, ne aşteaptă o cetate medievală unică, locuită şi ospitalieră, şi un muzeu în care putem vedea sabia dăruită de Napoleon generalul Mellas, originar de aici, pentru curajul de a fi luptat împotriva lui. Drum bun!
DISTRIBUIE
Comenteaza
