Vacarmul a izbucnit din senin după un sfert de oră. Iniţial, impresia a fost că suporterii din peluză s-au încăierat. Apoi am văzut căştile croindu-şi drum printre fanii care se refugiau pe unde apucau. Câteva minute de tensiune şi de întrebări. Mai târziu în noapte au apărut şi imaginile de la locul faptei. Fete speriate sau amuzate, liceeni ce se agitau sub presiunea forţelor de ordine. Şocantă a fost uşurinţa cu care jandarmii au pulverizat gaze lacrimogene. Printre victimele incursiunii căştilor nervoase s-a numărat şi un băieţel de şapte ani. Jandarmii susţin că au vrut să „extragă o persoană ce distribuia materiale pirotehnice". Suporterii afirmă că personajul vizat stătea pe balustradă pentru a dirija galeria.
Incredibil e momentul surprins pe un filmuleţ postat pe ucluj.ro. Oamenii de ordine coboară din peluză şi aruncă, peste umăr, gaze lacrimogene spre fanii ce-i urmăresc furioşi. Un gest deplasat ce ne-a reamintit o altă imagine cruntă văzută anul trecut la Bucureşti, la mitingul susţinătorilor Universităţii Craiova. Atunci, fiul lui Vicenţiu Neagoe, fost lider de galerie şi, ulterior, oficial al „Ştiinţei", a fost târât de păr de un jandarm cu o ţigară ţinută şmechereşte în colţul buzelor. Un abuz al unui angajat plătit din bani publici, un portret ruşinos al unei profesii ce trebuie să se supună normelor, nu instinctelor primare. Legea Jandarmeriei, 550/2004, prevede, printre atribuţiile acestui organism, apărarea ordinii şi liniştii publice, dar şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Modul în care poate interveni Jandarmeria în timpul competiţiilor sportive e specificat în Legea 4/2008. „Restabilirea ordinii publice în interiorul bazei sportive se execută de către efectivele de jandarmi, din iniţiativa comandantului acestora, cu aprobarea, după caz, a prefectului sau a reprezentantului acestuia, atunci când se constată că, în urma producerii unor acte de violenţă, este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a spectatorilor, a sportivilor, a oficialilor, a personaluluide ordine şi siguranţă sau a celorlalţi participanţi", scrie în articolul 8 din Capitolul I.
În peluza Universităţii Cluj s-au produs acte de violenţă doar după apariţia jandarmilor. Forţele de ordine şi-au motivat acţiunea prin faptul că în galerie se distribuiau materiale pirotehnice. Acţiunea a fost mult prea dură faţă de impulsul ei. În plus, misiunea a fost inutilă. După retragerea jandarmilor din peluză au zburat pe pistă fumigene şi câteva petarde, iar spre final le-a răspuns şi legiunea roş-albastră. Şi atunci care a fost utilitatea acestei intervenţii furibunde? Unde e limita dintre prevenţie şi exces de zel? Ce sens mai au întâlnirile dintre reprezentanţii fanilor şi Jandarmerie dinaintea startului campionatului? Nu ar strica o dezbatere aplicată pe această temă. Trebuie apreciat însă că jandarmii nu au pornit şi un al doilea atac şi nu au încercat să evacueze tribuna. S-a evitat astfel amplificarea conflictului.
Ştiţi refrenul: „Cea mai proastă meserie e la Jandarmerie!". E o aroganţă a suporterilor faţă de cenzorii ce le limitează mijloacele de exprimare permise pe alte arene europene. Să fim bine înţeleşi. Nu-i cauţionăm pe ultraşi. Legea „Dragomir", oricât ar fi de restrictivă, trebuie respectată. Cei care o încalcă să fie sancţionaţi, există camere video performante pe stadion pentru a-i identifica pe purtătorii torţelor. În acelaşi timp, nu toţi locuitorii peluzei sunt huligani. Nu trebuie să primească prezumţia de vinovăţie. Şi cu atât mai puţin jeturi de spray lacrimogen.
