“Micul Putin” aplică strategia scârbei

În acest moment, preşedintele se află în război deschis cu presa - în marea ei parte, cu puterea judecătorească - în cea mai mare parte a ei - şi cu puterea legislativă în totalitate, fără diferenţa de culoare politică!

 

Esenţa democraţiei o reprezintă însă parlamentul. De asemenea, puterea legislativă este singura care are rolul de control asupra instituţiei prezidenţiale. Tocmai de aceea şi mizând pe scârbă populară faţă de politicianism, care se poate transforma în contrareacţie rapidă şi la politicieni, alături de lipsa de încredere deja istorică ce transpare din cercetările sociologice la adresa parlamentului, preşedintele încă în funcţie, Traian Băsescu, şi-a anunţat una dintre viitoarele teme de campanie pentru Prezidenţialele 2009.

 

La fel ca-n primăvara lui 2007, când Băsescu s-a războit cu Parlamentul României- garanţia funcţionării statului de drept şi a sistemului democratic în România- că le place unora sau nu (!), Băsescu a anunţat ieri la ora 15.40 că va continua războiul în această toamnă. Atunci,Preşedintele a fost susţinut în demersul său de “războinic”, deoarece era o victimă, ce-i drept, deloc inocentă, a celor 322 de parlamentari care l-au suspendat din funcţie.

 

Astăzi, acelaşi preşedinte mizează pe faptul că cetăţenii României sunt scârbiţi de politicieni, iar sondajele de opinie plasează parlamentul în topul inferior al încrederii populaţiei în instituţiile statului. Practic, Băsescu propune direct interesat, nici mai mult nici mai puţin decât reducerea numărului de parlamentari de la 471 la 300 şi contopirea celor două Camere actuale, Senat şi Camera Deputaţilor, într-o singură Cameră Parlamentară.

 

Adică, trecerea rapidă, prin referendum, la transformarea sistemului bicameral într-unul unicameral. Surpriza din partea preşedintelui jucător Băsescu vine în momentul în care demersul ar trebui să aibă loc exact în ziua alegerilor prezidenţiale, 22 noiembrie 2009, motivând chestiuni de costuri.

 

în realitate, El Presidente nu face altceva decât să folosească această marotă alăturată la scârba cetăţenilor împotriva parlamentarilor într-un avantaj pentru candidatura sa. Este o nouă stratagemă marca Traian Băsescu, ce denotă, pe de o parte, o mişcare surprinzătoare şi inteligenţă, iar, pe alta, o foarte posibilă disperare şi teamă a candidatului Băsescu, care se foloseşte de orice mişcare de joben pentru a mai păcăli măcar încă o dată România profundă.

 

Tema reducerii numărului de parlamentari, alături de contopirea celor două camere parlamentare, nu este una nouă şi, de altfel, este privită de ani buni cu maximă simpatie de cetăţenii scârbiţi de un parlament plin de loaze şi lipsit de caractere. La asta se adaugă problema costurilor într-o Românie în plină criză financiar-economică  având de organizat în ultimul an şi jumătate de prea multe ori scrutinuri electorale.

 

Tocmai de aceea va fi extrem de greu de combătut, deoarece ideea în sine va fi rapid îmbrăţişată de mase. Rămâne ca aceiaşi cetăţeni să conştientizeze că o ţară lovită în puterea legislativă, a cărei presă este dezarmată voit prin caracterizări tip tonomat sau tip moguli, a cărei putere judecătorească este siluită prin anularea unor câştiguri ce forţau invariabil independenţa, riscă să devină un colţ al exercitării puterii discreţionare din partea unei singure instituţii atotştiutoare-Preşedinţia.

 

Un preşedinte ce forţează reacţii şi simpatii pe baza antinomiei, antagonismului clasic dintre mase şi elite. Nişte elite, ce-i drept, în mare parte fără substanţă şi recunoaştere reală. De mult prea multe ori, nişte papiţoi căţăraţi în fotolii exclusiv pe criterii de culoare politică.